„Eleganță fără substanță: FCSB se încurcă la Miercurea Ciuc (1–1) și deschide dosarul crizei”

Seară de realitate rece pentru campioană. FCSB a condus la Miercurea Ciuc prin lovitura de cap a lui Edjouma (55, din cornerul lui Tănase), dar a plecat doar cu 1–1 după un autogol forțat de insistența lui Bakos și devierea ghinionistă a lui Pantea (81). Rezultatul e un verdict mai dur decât pare: după 9 etape, FCSB e la 16 puncte de liderul Universitatea Craiova. Asta nu mai e „formă proastă”, e structură greșită.

Cum s-a jucat: posesie sterilă vs. curaj lucid

FCSB a început ca la carte: posesie și șah pozițional, dar fără tăiș. Șansele mari au venit mai mult din inerție decât din plan: Olaru (31) blocat magistral, apoi din nou în unu-la-unu (32) – același deznodământ. Bîrligea (42) cu capul, tot peste zidul numit Eduard Pap. Miercurea Ciuc a ieșit din carapace pe măsură ce a simțit că adversarul doarme în minge: Anderson Ceará a conectat tranzițiile, Veres a prins curaj, Bakos a testat reflexele lui Târnovanu (33).

Repriza a doua a părut să tranșeze logica: intră Thiam, crește ritmul, vine golul lui Edjouma (55), exact tipul de fază pe care o echipă serioasă o transformă în 3 puncte fără drame. Dar FCSB a ales confortul, a așezat cortul prea devreme în propria jumătate, a invitat riscul și l-a primit. Minutul 81 a fost suma tuturor ezitărilor: centrări repetate, duel pierdut la a doua minge, Bakos agresiv, iar Pantea își împinge mingea în poartă.

Finalul? Chiricheș (84, 90+2) aproape de reparație morală, Thiam (87) găsește iarăși un Pap în seară de portar mare, Octavian Popescu (88) cu un șut „telefonat”. Între timp, Târnovanu evită rușinea totală la șansa lui Dusinski (89). Fluierul final prinde Miercurea Ciuc cu oxigen pentru moral și FCSB cu dosarul crizei deschis pe prima pagină.

Personajele serii

• Eduard Pap – Man of the Match: reflexe, plasament, sânge rece. A ținut în viață un punct care pentru o nou-promovată e aur curat.
• Bakos – recompensa insistenței, n-a încetat să caute spațiul slab și a provocat egalarea.
• Edjouma & Thiam – singurele note de verticalitate într-un ansamblu prea comod.
• Pantea – victimă a contextului, greșeala rămâne în statistici, dar vine dintr-o echipă retrasă nejustificat.

Imaginea de ansamblu

FCSB pare așteptând, la fiecare pas, telefonul din lojă mai mult decât un semn de pe bancă. Se rotesc nume, nu se fixează roluri. Se face posesie, nu se face presiune, iar când planul A se rupe, nu există B – doar minutele scurse pe tabelă. A te împiedica la Miercurea Ciuc, echipă cu șase înfrângeri în primele opt runde, nu e scandal, e diagnostic.

Paranteză dureroasă: Naționala și reflexul cu „demisia”

Îi cerem, la primul pas greșit, demisia domnului Lucescu, dar întrebarea incomodă e alta: ce are de livrat către Națională campioana țării, când nu domină nici la Miercurea Ciuc? Dacă echipa campioană nu produce automatism, intensitate, jucători gata de ritm internațional, de unde să le inventeze selecționerul la 72 de ore înaintea unui meci? Criza nu e doar pe bancă, e în materia primă și până când cluburile nu vor livra jucători cu foame, duel, anduranță, schimbarea de selecționer va fi doar schimbare de afiș, nu de film.

Verdict

Miercurea Ciuc câștigă respect, curaj, organizare, portar în seară mare. FCSB pierde altceva decât puncte, pierde credibilitate. Distanța de 16 puncte după 9 etape e o propoziție fără metafore. Soluțiile nu sunt spectaculoase, sunt simple, intensitate în duel, 15–20 de metri urcate liniile, claritate pe traseele rapide și un strop de umilință în fața realității. Altfel, editorialele vor semăna de la o etapă la alta, iar tabela nu citește scuze.