Fotbal International
15 debuturi, un singur destin legendar. Ce s-a ales de fotbaliștii care au început aventura la Barcelona odată cu Lionel Messi
În octombrie 2004, un adolescent argentinian intra pe teren împotriva lui Espanyol, fără ca lumea să bănuiască faptul că asista la începutul unei epoci. Lionel Messi nu era însă singurul debutant al Barcelonei în acel sezon. Alți 14 fotbaliști își începeau povestea în tricoul blaugrana, iar destinele lor aveau să se despartă spectaculos.
Pe 16 octombrie 2004, Frank Rijkaard îl trimitea pe teren pe Lionel Messi în minutul 82 al derby-ului cu Espanyol. Avea 17 ani, un talent ieșit din comun și un viitor pe care nici cele mai optimiste previziuni nu îl puteau cuprinde.
Barcelona traversa atunci o reconstrucție ambițioasă. Ronaldinho era deja simbolul renașterii, iar clubul aducea jucători experimentați pentru a redeveni o forță europeană.
În același sezon în care Messi făcea primul pas spre legendă, alți 14 fotbaliști debutau pentru prima echipă. Unii au câștigat Champions League, alții au dispărut aproape fără urmă, iar câțiva au rămas în memoria suporterilor printr-un singur moment.
Campionii care au construit Barcelona lui Rijkaard
Samuel Eto’o a devenit unul dintre cei mai importanți atacanți ai generației sale. Camerunezul, venit de la Mallorca, a transformat atacul Barcelonei într-o armă devastatoare și a contribuit decisiv la triumfurile europene din 2006 și 2009. A plecat la Inter, dar a rămas unul dintre favoriții tribunelor de pe Camp Nou.
Deco, sosit după câștigarea Champions League cu Porto, a adus inteligență tactică, creativitate și echilibru. Portughezul de origine braziliană a fost unul dintre oamenii esențiali ai Barcelonei care a cucerit Europa în 2006.
Ludovic Giuly a venit de la Monaco pentru aproximativ șapte milioane de euro. Francezul a înscris 11 goluri în primul sezon și a marcat reușita decisivă a semifinalei cu AC Milan din 2006. Ascensiunea lui Messi avea însă să îi reducă treptat spațiul în primul unsprezece.
Juliano Belletti a intrat definitiv în istoria clubului la Paris, în 2006. Brazilianul a marcat golul victoriei împotriva lui Arsenal, singura sa reușită în tricoul Barcelonei. Uneori, un singur gol este suficient pentru eternitate.
Sylvinho, transferat de la Celta Vigo, a câștigat trei titluri în La Liga și două trofee Champions League. Ultima sa apariție pentru Barcelona a fost finala din 2009, când a jucat toate cele 90 de minute împotriva lui Manchester United.
Edmílson, campion mondial cu Brazilia în 2002, a avut un început dificil din cauza accidentărilor. A revenit și a devenit important în sezonul 2005–2006, inclusiv în drumul spre triumful european.
Henrik Larsson a petrecut numai două sezoane la Barcelona, dar a lăsat o amprentă uriașă. În finala Champions League din 2006, suedezul a intrat de pe bancă și a oferit pasele decisive pentru ambele goluri împotriva lui Arsenal.
Ceilalți debutanți: între speranță și anonimat
Pentru alți jucători, tricoul Barcelonei a reprezentat mai degrabă un episod decât începutul unei povești extraordinare.
Damià Abella, promovat de la echipa secundă, a bifat nouă apariții în primul sezon, fără să se impună. Și-a continuat cariera la Betis și ulterior în Anglia, la Middlesbrough.
Rubén Martínez, al treilea portar al echipei, a primit o șansă neașteptată după eliminarea lui Víctor Valdés într-un meci cu Valencia. A mai evoluat împotriva lui Levante, înainte de a-și construi o carieră la alte cluburi spaniole.
Javito a jucat o singură partidă pentru Barcelona, în Champions League, împotriva lui Șahtior Donețk. Problemele medicale i-au limitat ascensiunea, iar ulterior a trecut prin mai multe campionate europene.
Rodri, fundaș format la La Masia, a adunat doar două apariții la prima echipă. A plecat la Deportivo și a continuat o carieră discretă, inclusiv în Rusia și Portugalia.
Joan Verdú nu a reușit să se impună la Barcelona, dar a devenit un mijlocaș respectat în La Liga, în special la Deportivo și Espanyol.
Maxi López, adus de la River Plate pentru aproximativ 6,2 milioane de euro, a debutat spectaculos în Champions League, marcând împotriva lui Chelsea. A mai înscris o singură dată pentru Barcelona, înainte de a-și continua cariera în Italia și alte campionate.
Demetrio Albertini, fostul mare mijlocaș al lui AC Milan, a ajuns în ianuarie 2005, la 33 de ani. A disputat doar cinci partide, dar și-a încheiat cariera cu încă un titlu de campion în palmares.
Aceeași poartă de intrare, destine imposibil de comparat
În fotbal, debutul este o promisiune, nu o garanție. Barcelona sezonului 2004–2005 a demonstrat-o mai bine decât aproape orice altă echipă. Unii dintre cei 15 debutanți au devenit campioni ai Europei, alții au avut cariere respectabile departe de Camp Nou, iar câțiva au rămas doar în statisticile clubului.
Lionel Messi a transformat însă acel prim pas într-o poveste care avea să redefinească istoria Barcelonei: 672 de goluri oficiale, zece titluri în La Liga și patru trofee Champions League.