Fotbal International
Franța e deja la picioarele lui Zidane! Două meciuri, două victorii și un gest neașteptat pentru a-și împlini marele vis
Zinedine Zidane n-a avut nevoie decât de două meciuri pentru a reaprinde entuziasmul în jurul naționalei Franței. Două victorii, niciun gol primit, fotbal spectaculos și rezultate obținute chiar și atunci când a schimbat aproape întreaga echipă sau nu l-a avut la dispoziție pe Kylian Mbappé. Iar în spatele debutului perfect apare un detaliu care spune multe despre cât de mult și-a dorit Zizou acest post: a renunțat la pretențiile financiare pe care și le-ar fi putut permite și a acceptat salariul de bază pe care îl avea Didier Deschamps.
În Franța, Zidane n-a fost niciodată doar un fost mare fotbalist. Pentru o generație întreagă este omul care a întruchipat una dintre cele mai frumoase perioade din istoria Les Bleus, iar revenirea sa, de această dată pe banca naționalei, fusese așteptată ani întregi.
Startul nu putea fi mai bun. După debutul din Turcia, a venit victoria împotriva Belgiei, la Bruxelles. Și nu oricum. Zidane a modificat nouă poziții în primul „11”, a trimis practic pe teren o formulă complet schimbată și a primit în schimb același lucru pe care îl caută de când a preluat echipa, personalitate, control și fotbal de calitate.
Michael Olise a semnat momentul serii cu un gol superb, iar imaginile cu Zidane de pe margine au devenit imediat virale. Francezul a alergat de-a lungul liniei terenului urmărind faza, a sărbătorit reușita aproape ca un jucător și, în explozia momentului, a expediat departe o minge ajunsă în dreptul său. Pentru câteva secunde, Zizou n-a mai părut selecționerul calm de pe bancă. Părea că trăiește golul împreună cu oamenii săi.
Presa franceză, cucerită
Entuziasmul s-a transferat imediat și în presa din Hexagon. L’Équipe i-a acordat nota 8 lui Zidane și a remarcat personalitatea și stilul atractiv al noii Franțe. Le Parisien a descris echipa drept una „frumoasă de privit”, în timp ce Le Figaro a vorbit despre o națională care deja „seduce”.
Este, evident, doar începutul. Didier Deschamps a suportat critici inclusiv în primii ani ai mandatului său, început în 2012 într-un moment mult mai complicat pentru fotbalul francez. Zidane pornește dintr-o poziție diferită: are la dispoziție una dintre cele mai bogate generații de talent din fotbalul mondial și beneficiază de o simpatie uriașă în propria țară. Iar el nu-și ascunde entuziasmul.
Vorbește repetat despre cât de mult își „iubește” jucătorii și pare convins că această Franță poate realiza lucruri importante fără să devină prizoniera unei singure formule sau a unui sistem rigid.
Primele două partide îi susțin discursul: două victorii, două formule foarte diferite și zero goluri primite.
3,6 milioane de euro pentru postul pe care l-a așteptat ani întregi
Există însă și o altă poveste în spatele revenirii lui Zidane. Potrivit L’Équipe, fostul antrenor al lui Real Madrid nu a venit la negocierile cu Federația Franceză cerând un contract spectaculos. Deși CV-ul său conține inclusiv extraordinara serie de trei Champions League câștigate consecutiv cu Real Madrid, Zidane a acceptat salariul de bază pe care îl încasa Deschamps: 300.000 de euro brut pe lună, aproximativ 3,6 milioane de euro pe sezon, fără bonusuri.
Mai mult, a renunțat și la contractele privind drepturile de imagine care i-ar fi putut aduce aproximativ 44.000 de euro pentru fiecare partidă. Motivele sunt atât personale, cât și comerciale, deoarece unele dintre mărcile partenere ale Federației intră în concurență cu sponsorii săi.
Veniturile sale pot crește însă considerabil prin bonusurile legate de participarea și performanțele la marile turnee. Iar acolo se află adevărata miză.
Zidane nu s-a întors pentru două victorii în Nations League și nici pentru aplauzele unui început perfect. Următoarea provocare este Italia lui Roberto Mancini, dar ținta reală se află mult mai departe.
Campionatul European de peste doi ani, găzduit de Regatul Unit și Irlanda, este trofeul care i-a scăpat de trei ori lui Deschamps. Pentru Zidane poate deveni prima mare șansă de a transforma entuziasmul începutului într-o nouă pagină de istorie pentru Franța.