Leonardo Pavoletti, golul care a făcut un tată să-și îmbrățișeze fiul. Povestea unui atacant care se pregătește să plece

De la terenul unei parohii din Livorno până la tribunele în lacrimi ale Sardiniei, Leonardo Pavoletti a strâns mai mult decât goluri și amintiri. La 37 de ani, fostul atacant al lui Genoa, Napoli și Cagliari se apropie de retragere, dar mai păstrează o ultimă dorință: să descopere lumea alături de familie.

Uneori, un fotbalist află cât de mult a însemnat pentru oameni abia atunci când se pregătește să părăsească terenul. Nu din statistici, trofee sau aplauze, ci dintr-un mesaj venit de la un necunoscut.

Leonardo Pavoletti a primit recent un e-mail de la un suporter din Cagliari. Tânărul îi povestea despre tatăl său, un om sever, distant, care își arăta rareori sentimentele. În iunie 2023, după golul înscris de Pavoletti împotriva lui Bari, care a readus Cagliari în Serie A, acel tată a izbucnit în plâns și și-a îmbrățișat pentru prima dată fiul. Un gol a făcut ceea ce anii de conviețuire nu reușiseră.

Povestea, relatată de atacant într-un interviu pentru publicația italiană La Gazzetta dello Sport, spune poate mai mult despre cariera sa decât orice bilanț sportiv.

Pavoletti nu a fost copilul pregătit de la vârste fragede pentru celebritate. A început fotbalul întâmplător, pe un teren de lângă o parohie din Livorno. Mama sa acceptase antrenamentele, dar nu și participarea la meciuri, considerând agitația competițiilor nepotrivită. Antrenorul a convins-o însă că băiatul trebuia să joace. A început ca fundaș, dar avea un obicei care i-a schimbat destinul: lua mingea și pornea spre poarta adversă.

În familie, sportul era deja prezent. Tatăl său fusese un bun tenismen, devenit ulterior antrenor al lui Filippo Volandri. Leonardo a crescut în apropierea terenurilor de tenis, fără să fie convins, nici la 18 ani, că fotbalul îi va deveni profesie.

Ascensiunea a venit treptat. La Sassuolo a cunoscut inclusiv un episod dificil, o suspendare de 40 de zile după utilizarea unui spray nazal, Rinofluimucil, care conținea o substanță interzisă. Pavoletti susține că a fost sancționat pentru neglijență, fără intenția de a se dopa.

La Genoa avea să descopere însă fotbalul care i se potrivea. Sub conducerea lui Gian Piero Gasperini, a devenit un atacant important, iar cele două sezoane petrecute în Liguria i-au rămas printre cele mai frumoase amintiri.

„Zburam”, spune el despre acea perioadă, când a trecut de la statutul de rezervă la Sassuolo la cel de titular al lui Genoa. În 2016 a devenit cel mai prolific atacant italian, iar popularitatea sa a ajuns atât de departe încât unii părinți din Genova și-au numit copiii Leonardo.

Transferul la Napoli i-a oferit perspectiva Ligii Campionilor, dar nu și împlinirea așteptată. Recunoaște că a ajuns intimidat de presiunea orașului și influențat de prejudecăți. Când a început să se simtă în largul său, oportunitatea trecuse.

Nu consideră mutarea o greșeală, ci mai degrabă o șansă pe care nu a știut să o gestioneze. La Cagliari a găsit, în schimb, locul în care fotbalul i-a oferit poate cea mai profundă satisfacție.

În returul finalei barajului de promovare cu Bari, din 2023, Claudio Ranieri l-a introdus abia în minutul 89. Pavoletti era furios după ce se încălzise aproape o repriză întreagă. Câteva minute mai târziu, a înscris golul promovării.

Bucuria nu a venit imediat. Adrenalina și supărarea încă îl stăpâneau. Astăzi, spune că retrăiește acel moment de aproape trei ani. Și apoi a sosit e-mailul despre tatăl care și-a îmbrățișat fiul.

Cariera sa a avut și un capitol la echipa națională. Antonio Conte l-a inclus pe lista preliminară pentru Euro 2016, dar epuizarea acumulată în sezonul petrecut sub comanda lui Gasperini i-a afectat pregătirea. A debutat ulterior sub Roberto Mancini, într-o victorie cu 5-0 împotriva Liechtensteinului, păstrând un bilanț neobișnuit: o selecție și un gol.

Acum, Pavoletti spune că retragerea este decisă în proporție de 90%. Va aștepta până în ianuarie, în eventualitatea unei oferte care să-i ofere nu atât un câștig financiar, cât o experiență nouă. Dubai sau Australia sunt două destinații la care se gândește, mai ales pentru ca propriii copii să descopere lumea.

Nu toate carierele se încheie cu un trofeu ridicat deasupra capului. Unele lasă în urmă ceva mai greu de măsurat. Pentru Leonardo Pavoletti, acel gol de la Bari va rămâne în istoria lui Cagliari. Dar undeva, într-o familie din Sardinia, va însemna întotdeauna și ziua în care un tată și-a îmbrățișat fiul.

Iar aceasta este una dintre acele victorii pe care nicio tabelă de marcaj nu le poate cuprinde.