Mircea Lucescu, arhitectul miraculos de la Șahtior. De ce continuă clubul să profite din strategia vizionară care a transformat o echipă anonimă într-o forță europeană

La scurt timp după ce Șahtior Donețk a luat un avantaj de două goluri în sfertul de finală din UEFA Europa Conference League cu AZ Alkmaar, pe rețelele sociale a reapărut o întrebare care însoțește de ani buni identitatea clubului ucrainean: de ce continuă Șahtior să mizeze atât de mult pe jucătorii brazilieni?

Răspunsul nu ține doar de inspirație în scouting, nici doar de o afinitate pentru fotbalul spectaculos. În spatele acestei direcții se află o viziune profundă, construită în timp, iar numele care trebuie așezat în centrul poveștii este, fără ezitare, cel al lui Mircea Lucescu. Pentru mulți, el a fost omul care nu doar a antrenat Șahtior, ci l-a reinventat. Vizionar, educator și antrenor de cel mai înalt nivel, Lucescu a transformat o echipă fără greutate reală în marile conversații ale fotbalului continental într-un club respectat, modern și profitabil.

În acea seară, contra lui AZ Alkmaar, antrenorul Arda Turan a trimis pe teren șapte brazilieni în primul 11, între care și foarte talentatul Alisson Santana, un atacant despre care mulți spun deja că are profil de mare jucător. A evoluat și Isaque Silva, dorit în trecut de cluburi precum Manchester City și Liverpool FC, iar Eguinaldo, internațional brazilian U20 urmărit de AS Roma și Atlético Madrid, a intrat și el pe parcurs.

Nu este deloc o întâmplare. Este, mai degrabă, continuitatea unei filosofii care a modelat trecutul, prezentul și viitorul clubului.

O strategie care poartă amprenta lui Lucescu

În total, Șahtior a transferat 47 de jucători brazilieni, conform ESPN, iar aportul lor depășește 1.000 de goluri din 2002 încoace. Sunt cifre care spun totul despre eficiența unei idei care nu a fost doar curajoasă, ci și extraordinar de bine executată.

În această ecuație, omul de afaceri Rinat Ahmetov merită, desigur, recunoașterea pentru investițiile majore în infrastructură, academie și dezvoltarea clubului. A construit Donbass Arena, a susținut creșterea clubului și a oferit stabilitate. Dar una dintre cele mai inspirate decizii ale sale a fost că a avut încredere în proiectul propus de Mircea Lucescu și în strategia gândită de acesta.

Aici se află miezul poveștii. Lucescu nu a fost doar antrenorul care a câștigat meciuri și trofee. El a fost omul care a înțeles înaintea multora că Șahtior nu putea concura cu marile puteri ale Europei prin nume consacrate, ci prin inteligență, răbdare și dezvoltare. A intuit că tinerii brazilieni, talentați, tehnici, spectaculoși și încă accesibili financiar, puteau fi șlefuiți într-un mediu disciplinat, apoi transformați în fotbaliști de top și în transferuri extrem de profitabile.

Astfel, Șahtior a devenit mai mult decât o echipă competitivă. A devenit un model. Un club care joacă ofensiv, atrăgător, care educă jucători și care produce valoare sportivă și economică. Iar acest model îi aduce profituri și astăzi lui Ahmetov, semn că strategia gândită în acei ani continuă să funcționeze impecabil.

Mulți dintre jucătorii lansați de Șahtior au făcut apoi pasul spre marile campionate. Nume precum Willian, Fernandinho, Fred sau Mykhailo Mudryk sunt doar câteva dintre exemplele care confirmă forța acestui traseu.

Lucescu, meritul esențial din spatele ascensiunii

Regretatul Mircea Lucescu, antrenor al lui Șahtior între 2004 și 2016, a fost un admirator autentic al fotbalului brazilian, dar mai ales un constructor de sisteme. A știut să ia talentul brut și să-l transforme în randament, caracter și disciplină tactică. A fost pedagog, manager și lider de vestiar. A avut răbdare, a format jucători, le-a dat timp și i-a crescut într-un mediu în care nu erau obligați să strălucească peste noapte, ci să evolueze firesc și solid.

Aceasta a fost una dintre marile sale calități, a educat. Nu doar a antrenat. A modelat mentalități, a construit fotbaliști și a pus bazele unei culturi sportive care a ridicat Șahtior de la statutul de echipă de plan secund la cel de prezență respectată în fotbalul european.

The Miners Weekly, un cont dedicat fanilor clubului, a explicat recent de ce această formulă continuă să funcționeze, iar jucătorii primesc timp pentru dezvoltare și nu sunt sufocați de presiunea rezultatului imediat. Iar această idee trimite direct la moștenirea lăsată de Lucescu, care a înțeles poate mai bine decât oricine că marile proiecte nu se clădesc în grabă.

O lecție care ar trebui înțeleasă și în România

Directorul executiv Sergei Palkin a explicat recent de ce brazilienii continuă să aleagă Șahtior, pentru că văd în acest club o platformă reală de dezvoltare și o punte spre fotbalul mare din Europa. Jucătorii vin pentru că au exemple concrete în față. Pentru că văd ce s-a construit acolo. Pentru că înțeleg că acest club știe să crească valoare.

Și aici apare, inevitabil, o întrebare dureroasă pentru fotbalul românesc. Când va avea și România răbdarea, coerența și luciditatea de a pune în practică ceea ce Mircea Lucescu a spus de atâtea ori de-a lungul timpului? Când se va înțelege cu adevărat că performanța durabilă nu vine din improvizație, ci din viziune, continuitate și educație?

Dacă fotbalul românesc ar învăța să aibă răbdare, să investească inteligent, să formeze și să susțină proiecte reale, atunci am putea vedea din nou echipe de top, capabile să ridice pretenții europene serioase. Modelul există. A fost construit de un român. Și nu de oricare, ci de unul dintre marii antrenori ai fotbalului mondial.

O moștenire care continuă să producă

În contextul actual, marcat și de dificultățile războiului, oficialii lui Șahtior trebuie să depună eforturi uriașe pentru a convinge jucătorii să vină în Ucraina. Sergei Palkin a explicat că discuțiile includ detalii despre viața de zi cu zi, siguranță, alarme aeriene și toate provocările unei realități complicate. Dar, în final, cei mai convingători ambasadori rămân jucătorii care sunt deja acolo și care confirmă că drumul propus de club continuă să fie unul corect.

Șahtior nu a ajuns aici din întâmplare. A ajuns prin viziune, prin curaj și prin încrederea acordată unui proiect care a schimbat definitiv destinul clubului. Iar dacă Ahmetov a fost omul care a finanțat și a susținut construcția, Mircea Lucescu a fost, fără îndoială, mintea care i-a dat direcție, identitate și viitor.