Conference League
Nouă minute de la extaz la regret! Craiova a privit Getafe în ochi, dar Europa i-a refuzat victoria
Pe „Ion Oblemenco”, 27.000 de oameni au trăit o seară în care fotbalul a avut de toate: curaj, orgoliu, un gol care a aprins tribunele și o execuție care a redus la tăcere un stadion întreg. Universitatea Craiova a fost la nouă minute de o victorie memorabilă împotriva lui Getafe, dar a trebuit să se mulțumească cu un 1-1 care lasă în urmă deopotrivă mândrie și regret.
Există seri în care tabela nu spune întreaga poveste. Seri în care un rezultat de egalitate poate să doară aproape cât o înfrângere, tocmai pentru că victoria a fost atât de aproape încât părea că îi poți simți gustul. Așa a fost joi seară la Craiova.
Bănia și-a îmbrăcat din nou hainele europene, iar cei 27.000 de suporteri au transformat stadionul „Ion Oblemenco” într-un vulcan. În fața lor, Getafe, o echipă venită din La Liga, cu fotbaliști obișnuiți cu adversari precum Real Madrid și Barcelona. Oaspeți cu experiență, cu un lot mult mai valoros și cu aerul celor care știu că fotbalul se câștigă uneori și fără spectacol. Dar Universitatea nu avea de gând să joace rolul victimei.
O Craiovă care a învățat să nu mai plece capul
Primele minute au adus energia unei echipe hotărâte să își apere teritoriul. Oltenii au intrat agresiv în dueluri, au alergat, au presat, încercând să transforme entuziasmul tribunelor într-un avantaj pe gazon.
Getafe a răspuns cu răbdarea și disciplina specifice fotbalului spaniol. Borja Mayoral a fost aproape să pedepsească defensiva gazdelor, iar pentru câteva momente diferența de experiență părea să își spună cuvântul. Numai că Universitatea a refuzat să fie intimidată.
Alexandru Cicâldău a început să dea ritm jocului, să recupereze mingi și să caute spațiile dintre liniile adverse. În minutul 30, i-a oferit lui Assad Al Hamlawi o pasă care ar fi meritat un gol. Atacantul palestinian a încercat o execuție fină, dar mingea s-a dus peste poartă. Un oftat uriaș a străbătut tribunele. Era prima dovadă că spaniolii puteau fi răniți. Că numele și valoarea lotului nu decid singure un meci. Că, pentru o seară, Craiova putea să viseze fără să ceară voie nimănui.
Golul care a făcut Bănia să explodeze
După pauză, Universitatea a revenit cu și mai multă încredere. Nu mai era echipa care își măsura adversarul cu precauție, ci una care simțea că poate câștiga. Cicâldău a continuat să fie motorul oltenilor, iar Al Hamlawi, deși risipise deja ocazii importante, nu a renunțat să caute poarta. În minutul 59, insistența Craiovei a primit recompensa. Presat de Cicâldău, fundașul Valou a greșit, iar Al Hamlawi a recuperat mingea. De data aceasta, atacantul n-a mai căutat artificii. A șutat puternic, de la aproximativ 20 de metri, iar mingea a intrat în poartă. 1-0!
Pentru câteva clipe, „Ion Oblemenco” a părut prea mic pentru bucuria celor 27.000 de oameni. Nu era doar un gol împotriva unei echipe spaniole. Era descătușarea unei veri cu dezamăgiri europene, răsplata unei echipe care avusese curajul să creadă și promisiunea unei victorii de care Craiova avea atâta nevoie. Dar fotbalul, mai ales cel european, are rareori milă de cei care încep să sărbătorească înainte de ultimul fluier.
Nouă minute. Atât a despărțit Craiova de o victorie mare
Getafe a început să împingă jocul spre poarta lui Laurențiu Popescu. În minutul 76, portarul Universității a avut o intervenție salvatoare în fața lui Satriano, păstrând avantajul și speranța. Trei minute mai târziu, Samuel Teles a avut șansa să ofere lovitura decisivă, dar a ales să finalizeze dintr-un unghi dificil, în locul unei pase către un coechipier. Iar în Europa, ocaziile irosite au uneori un preț nemilos. Minutul 81. Nemanja Gudelj, lăsat liber în afara careului, a primit mingea și a șutat cu precizia unui fotbalist care a văzut prea multe asemenea seri pentru a se lăsa copleșit de atmosferă. Popescu n-a avut răspuns. 1-1.
Un stadion care cu câteva minute înainte cânta victoria a amuțit. Nu pentru că Universitatea fusese dominată, ci pentru că o clipă de neatenție ștersese avantajul construit cu atâta muncă. Craiova a mai încercat să găsească drumul spre gol, dar luciditatea se risipise odată cu energia ultimelor minute. Getafe a închis jocul, mulțumită cu punctul obținut în deplasare.
Un punct câștigat sau două pierdute?
Răspunsul depinde de ceea ce alegem să privim. Dacă ne uităm la numele adversarului, la diferența dintre cele două campionate și la experiența europeană, remiza reprezintă un început încurajator pentru Universitatea. Dar dacă ne amintim de ocaziile lui Al Hamlawi, de golul superb din minutul 59 și de avantajul păstrat până aproape de final, este imposibil să nu simțim regretul celor două puncte scăpate printre degete.
Filipe Coelho a construit o echipă care a arătat că poate lupta, poate presa și poate pune probleme unui adversar din La Liga. Cicâldău a fost unul dintre oamenii care au dat personalitate jocului, Al Hamlawi a trecut de la ratare la extaz, iar Laurențiu Popescu a ținut speranța în viață când spaniolii au amenințat egalarea.
Au existat greșeli, momente de precipitare și o lipsă de concentrare pedepsită imediat. Dar a existat și ceva ce nu poate fi trecut cu vederea: Universitatea a jucat fără complexe. Craiova n-a câștigat. Și poate tocmai de aceea seara aceasta va rămâne pentru o vreme dureroasă. Dar cei 27.000 de oameni au plecat acasă știind că echipa lor nu s-a ascuns în fața unui adversar mai bogat și mai experimentat.