Sporturi
28 septembrie | Înainte de Nadia a fost Alina Goreac. Răzvan Arnăut duce mai departe tradiția luptelor, iar Mika Häkkinen completează o zi a campionilor
Sportul are uneori felul său de a lega generații care nu s-au întâlnit niciodată. Pe 28 septembrie sărbătorim o gimnastă care a reprezentat România înainte ca Nadia Comăneci să schimbe pentru totdeauna istoria acestui sport, un luptător care încearcă astăzi să ducă mai departe una dintre marile tradiții olimpice românești și, dincolo de granițe, unul dintre cei mai respectați adversari pe care i-a avut Michael Schumacher. Alina Goreac împlinește 74 de ani, Răzvan Arnăut 28, iar Mika Häkkinen 58. Trei generații, trei sporturi și trei povești care merită spuse.
Alina Goreac, înainte ca lumea să descopere școala românească de gimnastică
Pe 28 septembrie 1952, la Lugoj, se năștea Alina Goreac, care împlinește astăzi 74 de ani. Pentru generațiile care asociază începutul marii gimnastici românești cu Montreal 1976 și Nadia Comăneci, numele Alinei Goreac spune povestea unei perioade aflate puțin mai în spate. O generație care a muncit înainte ca România să devină una dintre marile puteri ale gimnasticii mondiale.
Goreac a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la München din 1972, unde echipa feminină a ocupat locul 6. Au urmat rezultate importante pe scena europeană, cu argint la bârnă și bronz la sol și paralele în 1973, apoi alte două medalii de bronz, la bârnă și sărituri, în 1975.
Cariera ei nu s-a oprit însă odată cu marile competiții. A rămas legată de gimnastică și după retragere, transmițând mai departe experiența acumulată într-o perioadă în care România își construia drumul spre vârful mondial. Înainte ca Nadia să primească primul 10 din istoria olimpică, existaseră sportive care pregătiseră terenul. Alina Goreac face parte din acea generație pe care sportul românesc nu ar trebui să o uite.
Răzvan Arnăut, 28 de ani și o poveste olimpică încă neterminată
Exact 46 de ani mai târziu, pe 28 septembrie 1998, la Constanța, se năștea Răzvan Arnăut. Astăzi împlinește 28 de ani și reprezintă un sport care a adus României campioni olimpici, mondiali și europeni, dar care rareori mai primește atenția pe care o merită, luptele greco-romane.
La categoria 60 kg, Arnăut a cucerit bronzul european în 2021 și 2024, iar drumul său către Jocurile Olimpice de la Paris a fost unul complicat. După ce ratase calificarea directă în ultimul turneu mondial, a primit dreptul de participare după ce CIO l-a declarat neeligibil pe rusul Sadyk Lalaev, iar Federația Internațională a validat calificarea românului. La Paris, Arnăut a câștigat primul meci, apoi a fost oprit de Zholaman Sharshenbekov, dublu campion mondial. Românul a încheiat pe locul 9 la prima sa participare olimpică. Nu a venit medalia pe care și-o dorea. Dar la 28 de ani povestea lui Răzvan Arnăut nu este una despre ce a fost, ci despre ce mai poate urma. Iar într-o disciplină în care România are o istorie uriașă, fiecare sportiv capabil să ducă tricolorul din nou spre marile podiumuri merită urmărit.
Mika Häkkinen, omul care s-a întors de lângă moarte pentru a deveni dublu campion mondial
Dincolo de sportul românesc, 28 septembrie este și ziua unuia dintre marii campioni ai Formulei 1. Mika Häkkinen s-a născut pe 28 septembrie 1968, în Finlanda, și împlinește astăzi 58 de ani. Cifrele sunt impresionante: două titluri mondiale consecutive, în 1998 și 1999, 20 de victorii, 26 de pole-position și 51 de podiumuri în perioada petrecută la McLaren. Dar povestea lui Häkkinen înseamnă mai mult decât atât. În calificările Marelui Premiu al Australiei din 1995, la Adelaide, finlandezul a suferit un accident teribil care aproape l-a costat viața. A revenit însă în cockpit și, câțiva ani mai târziu, avea să devină omul care s-a luptat de la egal la egal cu Michael Schumacher în una dintre marile rivalități ale Formulei 1.
În 1998 l-a învins pe german în lupta pentru titlu. În 1999 a devenit din nou campion mondial, iar în 2000 cei doi au dus bătălia pentru coroană până spre finalul sezonului. Formula 1 amintește inclusiv că Schumacher l-a descris pe Häkkinen drept adversarul pentru care a avut cel mai mare respect.
Poate tocmai acesta este cel mai frumos compliment pentru „Finlandezul Zburător”: într-o epocă dominată de unul dintre cei mai mari piloți din istorie, Mika Häkkinen nu a fost doar rivalul lui Schumacher. A fost omul care l-a putut învinge.
Pe 28 septembrie avem, așadar, trei aniversări și trei moduri diferite de a înțelege performanța. Alina Goreac aparține generației care a pregătit terenul pentru gloria gimnasticii românești. Răzvan Arnăut reprezintă prezentul unei tradiții olimpice care încă își caută noii campioni. Iar Mika Häkkinen ne amintește că uneori drumul spre două titluri mondiale poate trece mai întâi printr-un moment în care simplul fapt că te mai poți întoarce în cockpit reprezintă cea mai mare victorie.
La mulți ani, Alina Goreac! La mulți ani, Răzvan Arnăut! La mulți ani, Mika Häkkinen!