CFR Cluj a încheiat sezonul regulat exact așa cum își dorea, cu o victorie clară, cu personalitate și cu senzația că intră în play-off dintr-o poziție de forță. În Gruia, echipa ardeleană a trecut cu 2-0 de Dinamo, într-un meci în care a fost mai limpede în construcție, mai matură în gestionarea momentelor importante și, mai ales, mult mai eficientă.
Partida a început cu ritmul unui duel mare, dar CFR a lovit repede, înainte ca meciul să apuce să se așeze cu adevărat. În minutul 6, Lorenzo Biliboc a accelerat excelent, a rupt echilibrul în flanc și i-a oferit lui Muhar mingea perfectă pentru deschiderea scorului. Croatul a finalizat cu sânge rece, iar Gruia a simțit încă din acel moment că seara putea merge în direcția ideală pentru gazde.
Dinamo a încercat să răspundă, însă a avut mai multă agitație decât claritate. A avut câteva momente în care a dat impresia că poate reintra în joc, mai ales prin centrările venite din benzi și prin încercările lui Cîrjan și Soro, dar fazele au rămas neterminate, iar consistența ofensivă a lipsit tocmai acolo unde era mai mare nevoie de ea: în ultimii metri.
CFR, în schimb, a jucat cu răbdare și cu acel calm al echipelor care știu exact când să apese accelerația. Pe finalul primei reprize, clujenii au început din nou să împingă jocul spre poarta lui Epassy, iar al doilea gol a venit firesc, ca o consecință a presiunii tot mai apăsate. În minutul 44, Korenica a livrat o centrare excelentă, iar Alibek Aliev s-a desprins perfect și a trimis cu capul în plasă, profitând și de ieșirea greșită a portarului dinamovist. La 2-0, meciul s-a rupt aproape definitiv.
După pauză, Dinamo a încercat să schimbe ceva din mers, să aducă energie proaspătă și să forțeze o revenire, însă jocul a rămas fragmentat, iar CFR a avut mereu răspunsurile potrivite. Clujenii au continuat să controleze zonele importante ale terenului, au închis bine spațiile și au arătat multă disciplină în organizare.
A existat, e drept, și un moment în care Dinamo a putut spera. În minutul 84, arbitrul a indicat punctul cu var după un balon șutat de Tarbă în brațul lui Djokovic. Era ocazia perfectă pentru o revenire târzie, poate chiar pentru un final incendiar. Numai că Cîrjan a ratat, iar Mihai Popa a intervenit sigur, păstrând intact avantajul echipei sale și stingând aproape complet emoțiile finalului.
A fost imaginea serii pentru Dinamo, o echipă care a încercat, dar care nu a avut nici inspirația, nici forța de a întoarce un meci început prost și terminat și mai apăsător. Chiar și în ultimele minute, când Alberto Soro a mai trimis puțin peste poartă, senzația a rămas aceeași, că Dinamo a fost aproape, dar niciodată cu adevărat în control.
Pentru CFR Cluj, victoria spune multe. Spune despre o echipă care a știut să își joace momentul, să își impună ritmul și să închidă seara cu maturitate și autoritate. Pentru Dinamo, rămâne gustul amar al unui meci în care ambiția nu a fost suficientă pentru a compensa lipsa de claritate și fragilitatea din fazele decisive.
Gruia a văzut o echipă gazdă sigură pe ea și o formație oaspete care a alergat mult după joc, după rezultat și, în cele din urmă, după un meci care i-a scăpat prea devreme printre degete.
Dar povestea serii merge dincolo de cele trei puncte. Clujul încheie sezonul regulat cu două echipe în elita Superligii, o realitate care spune mult despre forța fotbalului din oraș. Iar cazul CFR-ului este, poate, cel mai surprinzător. Echipa care în urmă cu nu foarte mult timp părea prinsă într-o luptă complicată pentru a evita zona retrogradării intră acum în play-off cu gândul legitim la titlu.
Cine ar fi crezut, la începutul sezonului, un asemenea scenariu? Fotbalul are uneori această capacitate fascinantă de a răsturna calculele și de a construi povești neașteptate, iar în acest moment, CFR Cluj pare pregătită să transforme una dintre ele într-o cursă reală pentru trofeu.
