Noi informații apărute în presa britanică explică motivele pentru care John Stones a avut un rol tot mai redus în ultimele luni petrecute la Manchester City, deși fundașul susține că a fost apt de joc aproape pe întreaga durată a sezonului.
Ajuns la 32 de ani, internaționalul englez a părăsit clubul de pe Etihad la finalul stagiunii, odată cu expirarea contractului, încheind o perioadă de zece ani în care a devenit unul dintre cei mai apreciați fundași centrali ai fotbalului european.
Finalul aventurii sale la City a fost însă departe de a fi unul liniștit. Implicarea sa tot mai redusă a provocat nedumerire în interiorul clubului și chiar frustrare în rândul unor persoane apropiate echipei, care considerau că situația fizică a lui Stones nu justifica marginalizarea sa.
Potrivit unui material publicat de jurnalistul Sam Lee în The Athletic, Pep Guardiola și-ar fi pierdut treptat încrederea în capacitatea fundașului de a rămâne apt pe termen lung.
Diferențe de abordare între Guardiola și Stones
Surse apropiate situației susțin că relația profesională dintre cei doi a fost afectată de modul diferit în care priveau gestionarea problemelor fizice.
Guardiola prefera jucătorii dispuși să forțeze revenirea și să se declare disponibili chiar și atunci când nu se aflau la capacitate maximă. Stones ar fi adoptat, în anumite perioade, o abordare mai prudentă în ceea ce privește propriul corp și riscul unor recidive.
Această diferență de filozofie ar fi diminuat încrederea antrenorului în disponibilitatea fundașului pentru meciurile importante.
Sursele citate de publicația britanică subliniază însă că, în ultimele luni ale sezonului, oamenii din cadrul centrului de pregătire al lui Manchester City fuseseră impresionați de recuperarea lui Stones și îl considerau într-o formă fizică bună. Tocmai de aceea, deciziile luate ulterior de Guardiola au produs surprindere în interiorul echipei.
Lăsat în afara echipei la finala Cupei Ligii
Unul dintre momentele care au tensionat și mai mult situația a fost finala Cupei Ligii Angliei împotriva lui Arsenal, disputată la sfârșitul lunii martie. Rúben Dias era accidentat, iar Marc Guéhi nu avea drept de joc în competiție. În aceste condiții, Stones părea o soluție firească pentru primul unsprezece.
Guardiola a decis însă să nu îl titularizeze. Absența fundașului din echipa de start la unul dintre cele mai importante meciuri ale sezonului a surprins mai multe persoane din interiorul clubului și ar fi lăsat urme asupra ultimelor sale luni petrecute la Manchester City.
Decizia a fost cu atât mai dificil de înțeles cu cât alternativele naturale pentru centrul defensivei nu erau disponibile. Stones a făcut referire indirectă la această perioadă în declarațiile acordate înaintea Cupei Mondiale. Comentariile sale au transmis frustrarea unui jucător care simțea că forma fizică și eforturile depuse pentru a reveni nu au fost apreciate la adevărata lor valoare.
Un nou episod surprinzător cu Crystal Palace
Nedumerirea din cadrul bazei de pregătire a continuat și spre finalul campionatului. În luna mai, la un meci disputat pe teren propriu împotriva lui Crystal Palace, Stones a fost introdus foarte târziu.
Potrivit surselor citate de The Athletic, mai multe persoane din anturajul echipei au considerat că apariția sa de doar câteva minute nu reflecta nici statutul său în cadrul lotului, nici nivelul fizic demonstrat la antrenamente. În acel moment devenise tot mai evident că relația dintre Guardiola și fundaș ajunsese aproape de final.
Zece ani și o perioadă de succes la Manchester City
John Stones a fost transferat de Manchester City în 2016 și a devenit unul dintre jucătorii importanți ai erei Guardiola. Calitățile sale tehnice, capacitatea de a construi de la nivelul defensivei și inteligența tactică l-au transformat într-un element esențial al sistemului antrenorului catalan.
În perioada petrecută pe Etihad, Stones a contribuit la câștigarea a șase titluri în Premier League și a trofeului UEFA Champions League. În cele mai bune momente ale sale, englezul a fost considerat unul dintre cei mai valoroși fundași centrali cu profil de constructor din fotbalul european. Tocmai de aceea, finalul colaborării a fost privit cu regret de suporteri și de oamenii care au urmărit contribuția sa la cea mai de succes perioadă din istoria modernă a clubului.
Plecări importante și începutul unei reconstrucții
Despărțirea de Stones a coincis cu plecarea lui Pep Guardiola, ceea ce a marcat sfârșitul simultan a două legături importante cu una dintre cele mai performante perioade ale clubului. Directorul sportiv Hugo Viana a început între timp procesul de reconstrucție a lotului pentru noul antrenor, Enzo Maresca.
Una dintre prioritățile verii este identificarea unui înlocuitor pe termen lung pentru Stones în centrul defensivei. Manchester City are nevoie atât de calitate, cât și de profunzime în linia de fund, într-un proiect care a început deja să capete formă și prin transferul mijlocașului Elliot Anderson de la Nottingham Forest. Decizia de a nu-i prelungi contractul lui Stones, combinată cu lipsa sa din echipă la finala Cupei Ligii, rămâne însă un episod dificil de explicat pentru mulți dintre cei apropiați clubului.
Stones, liber de contract și în căutarea unei noi echipe
Fundașul se află acum la Cupa Mondială alături de naționala Angliei, deși nu mai are contract cu niciun club. Thomas Tuchel și-a păstrat încrederea în el, iar prezența în lotul englez arată că statutul său internațional nu a fost afectat în aceeași măsură de problemele întâmpinate la Manchester City.
Mai multe cluburi importante din Italia au fost deja asociate cu transferul său, iar experiența acumulată în Premier League și Champions League îl face o opțiune atractivă pe piața jucătorilor liberi. Rămâne de văzut dacă Stones își va alege noua echipă în timpul Cupei Mondiale sau dacă va prefera să analizeze ofertele după încheierea turneului.
Indiferent de destinația sa, calitățile fundașului nu pot fi reduse la modul dificil în care s-a încheiat relația cu Manchester City. După un deceniu, șase titluri de campion și un trofeu Champions League, despărțirea sa de club ar fi meritat probabil un epilog mai clar și mai elegant decât nedumerirea rămasă în interiorul bazei de pregătire de pe Etihad.
