Lionel Messi va juca ultimul său meci pentru Argentina pe 6 octombrie, pe Monumental. Va fi capătul unei povești care a traversat două decenii și a dus Albiceleste până pe culmile fotbalului mondial. Tocmai de aceea apare inevitabil și întrebarea: chiar Benin trebuia să fie adversarul ultimei seri a lui Messi în tricoul Argentinei? Pentru publicul român, care l-a urmărit de la adolescentul genial al Barcelonei până la căpitanul unei Argentine campioane, va fi însă una dintre acele nopți în care adversarul riscă să devină doar un detaliu.
Un asemenea final parcă cerea alt decor sportiv. O mare națională europeană sau sud-americană, un adversar cu greutatea unui asemenea moment ori, de ce nu, în spiritul altor vremuri, o selecționată mondială construită special pentru eveniment. Benin, aflat mult în afara elitei fotbalului internațional, nu oferă anvergura pe care numele lui Messi ar fi justificat-o.
Există însă explicații. Calendarul internațional lasă foarte puțin spațiu de manevră. Europa este prinsă în Liga Națiunilor, iar marile reprezentative sud-americane au deja propriile programe și deplasări stabilite.
Argentina a ales să rămână acasă și să dispute trei partide: cu Bolivia, pe 30 septembrie, Burkina Faso, pe 3 octombrie, și Benin, pe 6 octombrie. Programul fusese stabilit înainte ca Messi să-și oficializeze retragerea de la echipa națională, astfel că despărțirea căpitanului a trebuit integrată într-un calendar deja construit.
Trei amicale care au și o miză mai puțin vizibilă
Există și un amănunt administrativ interesant, care oferă acestor partide o importanță suplimentară. Cele trei întâlniri au statutul necesar pentru a fi luate în calcul la executarea suspendărilor internaționale. Astfel, Leandro Paredes, sancționat cu zece meciuri după incidentele de la finala Cupei Mondiale, își poate ispăși trei dintre etapele suspendării în această fereastră, urmând să-i mai rămână șapte.
Nu acesta este motivul pentru care Argentina și-a construit programul în această formulă, partidele fiind stabilite anterior, dar este un avantaj deloc neglijabil pentru Albiceleste în perspectiva viitoarelor meciuri oficiale.
În ultima seară, adversarul va deveni personaj secundar
Pe 6 octombrie, AFA nu va încerca să transforme Argentina – Benin într-un mare clasic internațional. Va transforma seara într-o celebrare a lui Lionel Messi. Și aici perspectiva se schimbă complet.
Foarte puțini dintre cei care vor umple Monumentalul vor merge pentru adversar. Vor merge pentru ultima ieșire a căpitanului din tunel, ultimul salut către tribune, ultima atingere de balon și, poate, ultimul gol al lui Messi îmbrăcat în alb și bleu.
Pentru noi, românii, va exista inevitabil și sentimentul trecerii timpului. L-am descoperit pe Messi când era puștiul incredibil al Barcelonei. L-am văzut crescând lângă Ronaldinho, duelându-se ani întregi cu Cristiano Ronaldo, cucerind aproape totul la nivel de club și suferind enorm cu Argentina înainte de a ridica trofeele pe care o lume întreagă le aștepta.
L-am văzut devenind din copilul cu numărul 30 omul în jurul căruia s-a construit o epocă. De aceea, da, Messi merita poate un alt adversar pentru ultimul său meci. Un nume care, peste ani, să stea firesc pe aceeași fotografie cu momentul despărțirii.
Dar pe 6 octombrie adversarul va conta probabil foarte puțin. Monumentalul va fi plin, Argentina va trăi fiecare secundă, iar milioane de oameni din întreaga lume, inclusiv din România, vor urmări aceeași imagine.
Pentru ultima dată, Lionel Messi va intra pe teren în tricoul Argentinei, iar când pleacă un asemenea fotbalist, nu adversarul dă măreția serii, ci omul care își ia rămas-bun o face.
