Ultimul tango al lui Lionel Messi în tricoul Argentinei se apropie, iar după emoția despărțirii va rămâne întrebarea pe care nimeni nu o poate evita: cine îl înlocuiește? Răspunsul poate părea brutal, dar este probabil singurul realist, nimeni. Geniile nu lasă moștenitori.
Messi a ridicat atât de sus standardul în cei 22 de ani petrecuți alături de naționala Argentinei, încât a căuta un fotbalist căruia să-i fie predată pur și simplu ștafeta ar însemna să-i pui pe umeri o povară imposibilă. Golul lăsat de Messi nu poate fi umplut de un singur om. Tocmai de aceea, Argentina va trebui să facă exact contrariul și să nu caute un nou Messi, ci să găsească o nouă formulă de echipă. Și există deja dovezi că poate.
Argentina a demonstrat că poate câștiga fără Messi
În precedentele preliminarii sud-americane, campioana mondială a reușit câteva dintre cele mai bune meciuri fără căpitanul său. A învins Brazilia cu 4-1 pe Monumental, Uruguay cu 1-0 chiar pe Centenario și Bolivia cu 3-0 la altitudinea de la La Paz. Messi n-a fost pe teren. Asta înseamnă că, dacă Lionel Scaloni și stafful său își vor prelungi contractele, misiunea lor nu va fi să inventeze imposibilul și să caute „noul Messi”. Procesul de adaptare a început deja. Argentina trebuie să înlocuiască funcția lui Messi, nu omul Messi.
Iar diferența este enormă. În 2025, Thiago Almada a oferit soluții plecând din stânga și intrând în centru, iar Enzo Fernández a fost folosit în spatele atacanților fără ca echipa să-și piardă eficiența sau capacitatea de a construi. Acum sunt testate și alte variante. Un mijloc în romb, Nico Paz intrând în diagonală din stânga spre centru și un atac în care Lautaro Martínez și Julián Álvarez pot juca împreună. Vor urma, inevitabil, și alte experimente, inclusiv în meciurile amicale din ferestrele FIFA și apoi în preliminariile care vor începe în a doua jumătate a lui 2027.
Messi nu poate fi împărțit între trei jucători
Nici Thiago Almada, nici Enzo Fernández, nici Nico Paz, Lautaro sau Julián Álvarez nu pot prelua individual responsabilitatea pe care Messi a purtat-o atâția ani. Sunt fotbaliști extraordinari. Dar Messi aparține unei alte categorii. Nu poți cere unui jucător să devină următorul Messi pentru simplul motiv că următorul Messi s-ar putea să nu existe. Talentul său, capacitatea de a decide un meci, influența asupra jocului și greutatea pe care simpla sa prezență o avea asupra adversarului au creat un standard imposibil de copiat.
Messi nu lasă moștenitor pentru că este unic. Parcă matrița din care sunt făcuți asemenea fotbaliști s-a spart după ce s-a născut el. Și poate că Argentina trebuie să accepte asta înainte de orice.
După Messi începe era echipei
După emoțiile ultimei seri pe Monumental, Argentina va trebui să închidă una dintre cele mai spectaculoase pagini din istoria fotbalului său și să înceapă alta. Fără Messi ca soluție supremă. Fără omul căruia îi puteai da mingea atunci când jocul se bloca și de la care puteai aștepta imposibilul. Forța va trebui mutată definitiv către echipă. O idee de joc puternică, o nouă generație și, mai ales, păstrarea acelei mentalități câștigătoare construite într-o perioadă în care Argentina a ajuns din nou în vârful fotbalului mondial.
Aceasta este adevărata moștenire pe care Messi o poate lăsa. Nu un număr 10 căruia să-i predea coroana. Nu un fotbalist obligat să devină ceea ce nu poate fi, ci o echipă suficient de puternică pentru a continua atunci când cel mai mare fotbalist argentinian al tuturor timpurilor nu va mai fi acolo să-i deschidă drumul.
Pentru că Messi nu poate fi înlocuit. Argentina poate doar să învețe să trăiască (și să câștige) fără el.
