Un titlu de campioană nu garantează automat și un loc printre marile echipe ale istoriei. Unele formații au dominat categoric Premier League, altele au profitat de slăbiciunea adversarilor, de conjuncturi favorabile sau de inspirația unui antrenor. Publicația britanică Football365 propune un clasament provocator al celor mai puțin impresionanți zece campioni ai competiției, în care performanțele sportive sunt analizate cu multă ironie.
Discuția pornește de la Arsenal și de la perspectiva unui nou titlu câștigat printr-un fotbal pragmatic, în care rezultatul contează mai mult decât spectacolul. Dar cât de mult influențează stilul de joc valoarea unui campion?
10. Arsenal 1997/98 – Revenirea care a schimbat Anglia
Arsène Wenger a întrerupt dominația lui Manchester United și a câștigat eventul, deși Arsenal traversase o primă parte de sezon modestă. Londonezii au recuperat un deficit de 12 puncte, susținuți de o serie de zece victorii consecutive. Paradoxal, au cucerit titlul atât de devreme încât și-au permis să piardă ultimele două partide.
9. Chelsea 2016/17 – Revoluția tactică a lui Conte
Antonio Conte a transformat o echipă vulnerabilă într-o campioană autoritară prin introducerea sistemului cu trei fundași centrali. Chelsea a dominat competiția, în ciuda unei reacții impresionante a lui Tottenham, care a câștigat 12 dintre ultimele 13 partide. Clasarea londonezilor reflectă mai degrabă lipsa unei opoziții constante decât limitele propriei echipe.
8. Arsenal 2025/26 – Eficiența în detrimentul spectacolului
Mikel Arteta a construit inițial o echipă ofensivă, capabilă să înscrie 91 de goluri și să acumuleze 89 de puncte în sezonul 2023/24, fără să câștige campionatul. Ulterior, Arsenal a devenit mai pragmatică, specializată în faze fixe, organizare defensivă și gestionarea avantajelor minime. Football365 ironizează tocmai această transformare: o echipă mai puțin spectaculoasă, dar suficient de eficientă pentru a cuceri titlul.
7. Liverpool 2024/25 – Un campionat fără adversar pe măsură
Arne Slot a preluat o echipă construită de Jürgen Klopp și a păstrat principalele mecanisme care o făcuseră competitivă. Liverpool a câștigat campionatul într-un sezon în care Manchester City a traversat o criză, iar Arsenal nu a reușit să mențină presiunea. Mohamed Salah și Trent Alexander-Arnold au fost decisivi, însă echipa nu a produs aceeași impresie ca unele dintre formațiile anterioare ale lui Klopp.
6. Manchester United 1998/99 – Tripla istorică, dar un campionat complicat
United a câștigat Premier League, Cupa Angliei și Liga Campionilor, realizând una dintre cele mai mari performanțe din istoria fotbalului european. Totuși, în campionat, echipa lui Sir Alex Ferguson a acumulat numai 79 de puncte și nu a câștigat niciuna dintre cele patru confruntări cu Arsenal și Chelsea. Clasamentul separă deliberat performanța europeană de constanța internă.
5. Manchester United 2012/13 – Ultimul triumf al lui Ferguson
Robin van Persie a marcat 26 de goluri și a devenit principalul argument ofensiv al unei echipe aflate la finalul unui ciclu. Ryan Giggs, Paul Scholes, Rio Ferdinand și Nemanja Vidić reprezentau o generație care se apropia de retragere sau de finalul perioadei de vârf. Ferguson a obținut încă un titlu, dar dificultățile apărute după plecarea sa au evidențiat limitele lotului moștenit de succesorii săi.
4. Manchester City 2020/21 – Guardiola, fără un atacant dominant
Sezonul disputat în mare parte fără spectatori a început dificil pentru City, care ajunsese pe locul 13 după nouă etape. Guardiola a redresat însă echipa printr-o serie de 14 victorii consecutive. Cu İlkay Gündoğan golgheter în campionat, cu numai 13 reușite, City a terminat la 12 puncte de Manchester United, într-o perioadă de tranziție între generația lui Sergio Agüero și viitoarea echipă construită în jurul lui Erling Haaland.
3. Manchester United 1996/97 – Campioană cu numai 75 de puncte
Formația lui Ferguson a cucerit titlul cu o medie mai mică de două puncte pe partidă. Explicația ține și de echilibrul neobișnuit al competiției, în care inclusiv echipele din subsolul clasamentului au opus rezistență. United a fost cea mai bună formație a sezonului, dar punctajul rămâne unul dintre cele mai modeste pentru o campioană din era Premier League.
2. Manchester United 1992/93 – Primul titlu al noii ere
În sezonul inaugural al Premier League, United a trecut printr-o serie de șapte partide fără victorie și ocupa doar locul zece în noiembrie. Mark Hughes a fost golgheterul echipei, cu 15 reușite, iar Eric Cantona, Ryan Giggs și Andrei Kanchelskis au oferit diferența de calitate necesară pentru cucerirea titlului. Era începutul unei dominații care avea să transforme fotbalul englez.
1. Leicester City 2015/16 – Cel mai improbabil campion, dar și cel mai slab?
Cea mai controversată alegere este Leicester, protagonista uneia dintre cele mai spectaculoase surprize din istoria sportului. Echipa lui Claudio Ranieri a profitat de un sezon în care Chelsea s-a prăbușit, Manchester United și Manchester City au dezamăgit, iar Arsenal și Tottenham au ratat oportunități importante. Arsenal a câștigat numai două dintre opt partide într-un moment decisiv, în timp ce Tottenham a încheiat campionatul pe locul trei.
Jamie Vardy, Riyad Mahrez și N’Golo Kanté au transformat însă o echipă considerată candidată la retrogradare într-o campioană memorabilă. Football365 interpretează tocmai improbabilitatea succesului drept argument pentru primul loc în clasament.
Un clasament care spune la fel de multe despre adversari ca despre campioni
Ierarhia publicației britanice este deliberat provocatoare și nu reprezintă o evaluare statistică obiectivă. Ea amestecă punctajele, calitatea jocului, valoarea loturilor și nivelul opoziției, fără să aplice aceleași criterii fiecărei generații.
Leicester rămâne exemplul perfect al diferenței dintre valoarea individuală a unei echipe și dimensiunea performanței sale. Manchester United din 1999 demonstrează că un sezon istoric poate include și un parcurs intern imperfect, iar Arsenal arată că fotbalul spectaculos nu este întotdeauna cel care aduce trofeele.
În definitiv, istoria reține cine a câștigat campionatul. Dezbaterea despre cât de convingător a făcut-o rămâne deschisă.