Noaptea în care Palermo a dat două lovituri, Riquelme a oprit timpul, iar fotbalul a simțit că Buenos Aires conduce lumea
Astăzi, pentru suflarea Boca Juniors, nu este doar o zi de aducere-aminte, este o reafirmare a identității. „O amintire a nopții în care Boca a dominat lumea”, scrie publicația argentiniană Página12.
28 noiembrie 2000 – Tokyo. O finală intercontinentală transformată în epopee. Real Madrid venea cu aură cosmică, cu Luis Figo, Roberto Carlos, Raúl, într-o echipă botezată cu aroganță „Galacticos”. În fața lor, Boca Juniors, o echipă a cartierelor, a fierului încins și a fotbalului iubit cu dinții strânși.
Și atunci… în doar șase minute, universul fotbalului s-a clătinat.
Prima lovitură: centrare Delgado, Palermo, atacantul mitului, 1-0. A doua: pasă din altă dimensiune semnată Riquelme, Palermo din nou, 2-0. În tribune, un popor care nu dormea niciodată urla: „¡Esto es Boca!”.
Real Madrid a încercat să respire prin furtuna numită Roberto Carlos. Dar Riquelme, un arhitect al timpului, a preluat mingea și a dictat legea fotbalului, a control absolut. Spaniolii fugăreau iluzii.
Un vestiar fracturat, un popor unit
Carlos Bianchi, strategul suprem al generației aurite, a citit înaintea tuturor pericolul, iar Palermo și Riquelme nu se suportau. Vestiar împărțit, dar în ajunul finalei, a rostit cuvântul care unește destinul;„Mâine jucați meciul vieții voastre.”
Și au făcut-o. Córdoba, Ibarra, Bermúdez, Traverso, Matellán, Battaglia, Serna, Basualdo, Riquelme, Delgado, Palermo — o echipă care nu se apără, ci devorează.
Zece mii de inimi au traversat planeta
Suporterii au zburat 18.000 de kilometri, în cel mai lung pelerinaj al pasiunii. Au cântat în Tokyo ceea ce Buenos Aires simțea, Boca nu joacă finale. Boca le cucerește. La ora 09:02 în Argentina, o țară întreagă a ieșit în străzi, iar Boca era pe tronul lumii.
Cea mai mare victorie din 120 de ani de istorie
Niciun alt trofeu, nici măcar alte titluri continentale, nu au purtat o asemenea lumină. Niciun steag al fotbalului argentinian nu a fost arborat mai sus. Pentru că în acea dimineață niponă, Boca Juniors nu a învins doar Real Madrid. Boca a învins aroganța. A respins logica banilor. A demonstrat că fotbalul aparține celor care îl iubesc până la ultimul strop de sânge.
Astăzi, când se împlinesc 25 de ani, Boca nu serbează un rezultat, ci serbează o identitate. Serbează credința. Serbează noaptea în care Buenos Aires a condus planeta.
Și o lume întreagă știe, Palermo și Riquelme nu au câștigat o cupă. Au scris eternitate.
Pingback: Boca arde la „La Bombonera”: victorie dramatică, semifinală asigurată și prim semnal pentru lupta finală – Sportpulse.ro