Fotbalul nu iartă și, mai ales, nu așteaptă. În mai puțin de o săptămână, CFR Cluj a bifat două umilințe care dor: acel 7-2 grotesc cu Hacken, o scenă de neputință europeană, și acum, parcă pentru a confirma că rana e reală, un 1-4 usturător cu Oțelul Galați. Două înfrângeri care nu mai pot fi puse doar pe seama ghinionului sau a “accidentelor”, iar lovitura finală a venit de pe bancă: Dan Petrescu, omul care a scris istoria recentă a clubului, și-a dat demisia.
Plecarea lui e mai mult decât un simplu detaliu, e simbolul unei crize care a mușcat adânc în structura clubului. În locul său, a fost instalat italianul Andrea Mandorlini, un antrenor cu experiență, dar care are la dispoziție foarte puțin timp pentru a repara un dezastru ce pare să se extindă meci după meci.
Acum e clar, CFR traversează nu doar o criză de formă, ci una de identitate. Echipa care ani la rând a ridicat fotbalul românesc în Europa arată de parcă și-a pierdut busola. Șapte goluri primite joi, patru duminică, plus o bancă tehnică rămasă fără “Bursuc”. Două căderi și o despărțire care pun sub semnul întrebării direcția clubului.
Și totuși, chiar în mocirla asta de rezultate și incertitudini, există un adevăr dur: CFR nu e terminată, dar e la răscruce. Ori accepți că ești doar o echipă de pluton, condamnată să trăiască din amintiri, ori strângi rândurile și demonstrezi că încă mai ai nerv, orgoliu și forța de a renaște.
Pentru jucători, e mai mult decât un simplu retur cu Hacken, e șansa să arate că nu sunt doar niște umbre în tricoul vișiniu.
Pentru Mandorlini, e un test imposibil: să preia o echipă rănită, debusolată și să o facă să reacționeze aproape instantaneu.
Pentru conducere, e momentul adevărului: trebuie să se miște foarte repede, cu 110% profesionalism și multă viziune, pentru că nu mai este timp de scuze și improvizații.
Iar pentru suporteri, poate cel mai greu examen. E ușor să fii alături de echipă când ridică trofee și bate pe Celtic sau Lazio, dar adevărata loialitate se vede acum, după o serie de lovituri care dor, în Gruia,în mod normal trebuie să fie un vulcan, chiar dacă șansele par minime.
Fotbalul e crud, dar are o regulă nescrisă: căderile nu te definesc, ci felul în care te ridici. CFR e acum la pământ. Întrebarea e simplă și rece:
va rămâne acolo, ca un simbol al decadenței, sau va găsi forța să se ridice sub comanda lui Mandorlini și să demonstreze că încă are puls?
Răspunsul vine azi în teren și nu e doar un examen sportiv, e examenul unei comunități întregi, a unui club care trebuie să decidă ce vrea să fie.
