Franța visează din nou la Cupa Mondială! Autoritățile sunt îndemnate să candideze pentru organizarea turneului din 2038

La aproape patru decenii după memorabilul Campionat Mondial din 1998, Franța ar putea intra din nou în cursa pentru găzduirea celui mai important eveniment fotbalistic al planetei. Un raport prezentat autorităților franceze recomandă oficial lansarea unei candidaturi pentru organizarea Cupei Mondiale FIFA din 2038.

Potrivit informațiilor publicate de presa franceză, ministrul sportului, Marina Ferrari, urmează să primească un document amplu care trasează direcțiile strategice pentru marile competiții internaționale pe care Franța le-ar putea găzdui în următorii ani.

Un plan ambițios pentru următorul deceniu

Raportul recomandă Franței să își depună candidatura pentru mai multe competiții majore, printre care:

• UEFA Women’s Euro 2033
• UEFA Euro 2036
• FIFA Club World Cup din 2033 sau 2037
• 2038 FIFA World Cup

Documentul, care are 118 pagini, a fost elaborat de organizația Territoires d’événements sportifs, structură creată după succesul organizării UEFA Euro 2016.

Modernizarea stadioanelor, unul dintre obiective

Pe lângă analiza infrastructurii existente, raportul evidențiază necesitatea atragerii unei competiții de anvergură pentru a accelera modernizarea celor mai importante stadioane din țară.

Autorii documentului consideră că o candidatură pentru un mare turneu internațional ar reprezenta un catalizator pentru investiții și dezvoltarea infrastructurii sportive franceze, într-un moment în care multe arene se apropie de momentul unor renovări importante.

Franța, printre puținele țări capabile să organizeze un Mondial cu 48 de echipe

Raportul subliniază că Franța se numără printre puținele state din lume care dispun de infrastructura, capacitatea hotelieră și rețeaua de transport necesare pentru organizarea unui Campionat Mondial în noul format cu 48 de echipe.

Experiența acumulată prin organizarea unor competiții precum 1998 FIFA World Cup, UEFA Euro 2016 și 2024 Summer Olympics este considerată un avantaj major în eventualitatea unei candidaturi.

O candidatură comună cu Germania, variantă luată în calcul

Pentru a reduce impactul asupra mediului și amprenta de carbon a unei competiții de asemenea dimensiuni, raportul sugerează inclusiv posibilitatea unei candidaturi comune cu o țară vecină. Printre opțiunile analizate se află și o colaborare cu Germania, țară care dispune la rândul său de infrastructură de top și experiență vastă în organizarea marilor evenimente fotbalistice. Un astfel de proiect ar putea reprezenta una dintre cele mai puternice candidaturi pentru găzduirea Cupei Mondiale din 2038.

Reîntoarcerea la amintirile din 1998

Pentru francezi, organizarea unui nou Campionat Mondial ar avea și o încărcătură simbolică aparte. În 1998, Franța a găzduit una dintre cele mai apreciate ediții ale turneului final și a cucerit atunci primul titlu mondial din istoria sa, condusă pe teren de legendarul Zinedine Zidane.

Dacă recomandările raportului vor fi urmate, Franța ar putea încerca să readucă pe teritoriul său cea mai mare competiție fotbalistică a lumii exact la 40 de ani de la acel moment istoric care a rămas întipărit în memoria suporterilor din întreaga lume.

O lecție care ar trebui să dea de gândit și fotbalului românesc

În timp ce marile puteri ale fotbalului european își construiesc strategii pe termen lung și analizează deja organizarea unor competiții precum Cupa Mondială din 2038, realitatea din România pare să meargă într-o direcție complet diferită.

Franța discută despre modernizarea stadioanelor, atragerea unor investiții uriașe și organizarea celor mai importante competiții ale planetei, în timp ce în fotbalul românesc dispar cluburi cu tradiție, proiecte importante sunt abandonate, iar finanțarea sportului devine din ce în ce mai incertă.

În ultimii ani, mai multe echipe au dispărut sau au fost împinse spre colaps financiar, numeroși investitori s-au retras ori au renunțat la ideea de a se implica în fotbal, iar proiectele pentru construirea unor stadioane noi au fost amânate, redimensionate sau au suferit reduceri semnificative de buget.

Mai mult decât atât, inclusiv în administrațiile locale apar tot mai multe semnale de alarmă. Primării și consilii județene care au susținut ani la rând sportul și fotbalul se confruntă cu presiuni bugetare și analizează reducerea implicării financiare în cluburi și infrastructură, într-un context economic tot mai dificil.

Diferența de viziune este evidentă. În timp ce state precum Franța, Germania sau Anglia tratează sportul ca pe un motor de dezvoltare economică, turistică și socială, în România discuțiile sunt adesea despre supraviețuire, nu despre dezvoltare.

În marile campionate ale Europei se construiesc stadioane moderne, se pregătesc candidaturi pentru Campionate Europene și Mondiale, iar fotbalul este privit ca o investiție strategică. La noi, în schimb, multe cluburi se luptă de la un sezon la altul pentru existență, investitorii nu sunt încurajați suficient să intre în fenomen, iar cei care susțin în prezent echipele încep să se întrebe dacă mai merită să continue.

Poate că tocmai de aceea ideea unei Franțe care privește deja spre Cupa Mondială din 2038 ar trebui să reprezinte și un semnal de reflecție pentru fotbalul românesc. Marile performanțe nu apar întâmplător, ci sunt rezultatul unor investiții constante, al unei strategii clare și al unui parteneriat solid între autorități, mediul privat și comunitățile locale.

Fără aceste ingrediente, diferența dintre ceea ce construiesc marile națiuni fotbalistice și ceea ce se întâmplă în România riscă să devină din ce în ce mai mare. Iar în timp ce alții visează să organizeze Campionate Mondiale, noi riscăm să ajungem să ne întrebăm, tot mai des, cum putem păstra în viață cluburile care încă mai reprezintă comunități întregi și generații de suporteri.