Atletico Madrid – Real Sociedad 3-2
La doar câteva zile după ce și-au asigurat calificarea în finala Cupei Regelui de la Sevilla, Atletico Madrid și Real Sociedad s-au întâlnit din nou într-un meci care le-a oferit ambilor antrenori ocazia de a-și analiza adversarul de aproape. Diego Simeone și Pellegrino Matarazzo au operat nu mai puțin de 13 schimbări față de formulele folosite în manșa secundă a semifinalelor, fie din cauza oboselii, fie din rațiuni tactice. Pentru spectatorul neutru, însă, meciul a fost o promisiune clară că finala poate fi un spectacol de top.
Atmosfera incandescentă de pe Metropolitano a fost completată de un start exploziv al gazdelor. Atletico a presat sus încă din primele minute, iar în minutul 6, după o aruncare lungă și o deviere inspirată, Alexander Sorloth a finalizat din voleu pentru 1-0. La scurt timp, Ademola Lookman a creat din nou pericol, iar Atletico părea pregătită să pună rapid stăpânire pe joc.
Real Sociedad a răspuns însă prompt. În minutul 9, Carlos Soler a profitat de spațiul găsit la marginea careului și a trimis superb în vinclu, fără șanse pentru Jan Oblak. Golul a stabilizat jocul oaspeților după un început foarte complicat.
Atletico a continuat să forțeze, mai ales prin centrări și faze fixe, însă apărarea lui Real Sociedad, prin Jon Martin și Duje Caleta-Car, a rezistat bine. Jose Maria Gimenez și din nou Sorloth au ajuns la finalizare, dar fără execuții curate. De partea cealaltă, Oskarsson, Pablo Marin și Barrenetxea nu au reușit să țină suficient mingea pentru ca bascii să iasă din presiune.
Gazdele au rămas echipa mai periculoasă și au mai irosit câteva ocazii bune înainte de pauză, inclusiv prin Matteo Ruggeri și Sorloth. Real Sociedad a mai amenințat abia în prelungirile primei reprize, când Sergio Gomez a tras peste poartă, iar Luka Sucic a reușit o cursă excelentă printre mai mulți adversari, fără a găsi însă și finalizarea ideală. La pauză, Atletico a fost obligată să facă și o schimbare, după ce Rodrigo Mendoza a ieșit accidentat, fiind înlocuit de Marcos Llorente.
În repriza secundă, jocul s-a echilibrat mai mult. Real Sociedad i-a introdus pe Mikel Oyarzabal și Goncalo Guedes, iar echipa a început să găsească mai mult spațiu pe tranziție. Și Atletico a adus prospețime, iar ritmul a rămas ridicat. Oaspeții au blocat la limită mai multe faze promițătoare, iar Caleta-Car a avut o intervenție decisivă în fața lui Sorloth.
Momentul decisiv părea să vină atunci când Julian Alvarez a irosit o situație bună, iar Nicolas Gonzalez a tras peste poartă dintr-o poziție excelentă. Argentineanul s-a revanșat însă rapid: după o combinație frumoasă cu Antoine Griezmann, a primit perfect în careu și a finalizat calm pentru 2-1.
Bucuria gazdelor a durat foarte puțin. Real Sociedad a replicat imediat după repunere, iar Mikel Oyarzabal a restabilit egalitatea cu un șut splendid, trimis în colțul din dreapta sus al porții lui Oblak.
Pe final, meciul a devenit deschis, fragmentat și intens, ambele echipe simțind că victoria este la îndemână. Atletico a lovit decisiv după o fază fixă: Sorloth l-a obligat pe Remiro la o intervenție excelentă, iar la faza următoare Matteo Ruggeri a centrat ideal, iar Nicolas Gonzalez a marcat din nou, cu nouă minute înainte de final, pentru 3-2.
De această dată, Atletico nu a mai cedat avantajul. Simeone și-a reașezat echipa mai prudent, iar madrilenii au gestionat matur ultimele minute.
Chiar dacă a ajuns cu emoții în finala de marți, Atletico poate spune că traversează una dintre cele mai bune perioade ale sezonului. Echipa pare să valorifice tot mai bine resursele ofensive de care dispune, iar pressingul avansat propus de Simeone funcționează din ce în ce mai bine.
Real Sociedad a fost depășită în multe momente, mai ales în prima repriză, însă Matarazzo are și motive de încurajare. După introducerea unor jucători importanți, echipa sa a arătat că poate crea probleme reale lui Atletico. Până la finala de la Sevilla, ambele formații au în față o lună importantă: Atletico luptă de pe locul 3 și are și obiectivul din Liga Campionilor, în timp ce Real Sociedad rămâne implicată serios în cursa pentru locurile europene, de pe poziția a 8-a.
