Suporterii Argentinei și-au exprimat încrederea înaintea confruntării cu Anglia, într-un material realizat de BBC Sport după calificarea campioanei mondiale. Dincolo de exuberanța firească a fanilor, semifinala de la Atlanta se anunță însă mult mai echilibrată decât ar putea sugera unele dintre reacțiile venite din tabăra albicelestă.
Argentina este din nou în careul de ași al Cupei Mondiale, iar entuziasmul care însoțește fiecare victorie a „Scalonetei” a cuprins rapid tribunele, străzile și rețelele sociale.
După succesul obținut în fața Elveției, suporterii argentinieni intervievați de BBC Sport la Kansas City au privit cu multă încredere spre semifinala cu Anglia. Unul dintre aceștia a descris viitoarea adversară printr-un optimist „floare la ureche”, în timp ce alții au afirmat că au deplină încredere în calificarea echipei lor în finală.
Este o reacție ușor de înțeles. Argentina este campioana mondială, are experiența marilor confruntări și continuă să demonstreze că știe să supraviețuiască momentelor dificile. În plus, echipa este însoțită de un public care transformă aproape fiecare stadion într-o extensie a tribunelor de la Buenos Aires.
Totuși, dincolo de euforia argentiniană, este nevoie și de o doză importantă de realism.
Anglia nu este o adversară ușoară și nu a ajuns întâmplător între cele mai bune patru selecționate ale lumii. Echipa pregătită de Thomas Tuchel a revenit de la 0-1 și a învins Norvegia cu 2-1, grație unei duble reușite de Jude Bellingham, demonstrând că poate răspunde în momentele în care presiunea devine maximă.
Mai mulți suporteri argentinieni au recunoscut, de altfel, că Bellingham și Harry Kane sunt jucătorii care provoacă cea mai mare îngrijorare. Ambii evoluează la un nivel foarte ridicat și au capacitatea de a decide o partidă printr-o singură acțiune, chiar și atunci când Anglia nu controlează jocul.
De partea cealaltă, fanii sud-americani cred că Argentina deține un avantaj imposibil de măsurat prin statistici: „inima argentiniană”. Este acel amestec de orgoliu, sacrificiu și convingere care a însoțit echipa în marile sale momente și care îi oferă impresia că nicio situație nu este imposibil de depășit. Numai că, într-o semifinală de Cupă Mondială, pasiunea nu este suficientă.
În această fază a competiției, fiecare dintre echipele rămase poate deveni campioană mondială. Diferențele sunt mici, iar calificarea poate depinde de forma din seara meciului, de inspirația antrenorilor, de gestionarea emoțiilor și de momentele de geniu ale celor mai valoroși jucători din ambele tabere.
Argentina are personalitate, experiență și capacitatea de a controla ritmul unei partide. Anglia răspunde prin forță fizică, intensitate, calitate individuală și încăpățânarea specifică unei echipe care simte că se află în fața unei oportunități istorice.
Englezii se vor lupta pentru fiecare minge și nu trebuie subestimată îndârjirea cu care vor aborda confruntarea. Pentru o generație care a ajuns la două finale consecutive de Campionat European și la a doua semifinală mondială din ultimele trei ediții, eliminarea nu mai poate fi prezentată drept un rezultat acceptabil.
Există și o importantă componentă istorică. Ultima întâlnire dintre cele două naționale la Cupa Mondială s-a disputat în 2002, când Anglia s-a impus cu 1-0 printr-un penalty transformat de David Beckham. De atunci, rivalitatea a rămas prezentă în memoria ambelor țări, chiar dacă echipele nu s-au mai confruntat pe scena mondială.
Publicul va avea, de asemenea, o influență majoră în semifinala de la Atlanta. Suporterii Argentinei au demonstrat la fiecare turneu că pot schimba atmosfera unui stadion și că își împing echipa înainte inclusiv în momentele de suferință. Anglia va beneficia însă, la rândul său, de un sprijin consistent, iar duelul din tribune poate deveni aproape la fel de intens precum cel de pe gazon.
Pentru Argentina, încrederea este justificată. Campioana mondială are argumente să creadă într-o nouă finală, însă orice urmă de superioritate afișată înaintea meciului poate deveni periculoasă. Anglia are suficiente arme pentru a pedepsi lipsa de concentrare, iar Bellingham și Kane sunt exact tipul de jucători cărora nu trebuie să li se ofere nicio oportunitate.
Pentru Anglia, provocarea va fi să reziste presiunii Argentinei și atmosferei create de fanii albicelești, fără să își abandoneze planul de joc. Echipa lui Tuchel nu are nevoie neapărat să domine, dar trebuie să rămână disciplinată și eficientă atunci când apar spațiile.
„Floare la ureche” poate fi o expresie potrivită pentru entuziasmul unui suporter imediat după o calificare. Realitatea de pe teren va fi însă cu totul diferită.
Argentina și Anglia pornesc spre semifinala de la Atlanta cu stiluri, identități și emoții distincte, dar cu aceeași convingere că pot ajunge în finală. Într-un asemenea meci, trecutul oferă povești, publicul aduce energie, iar valoarea individuală poate produce momente memorabile.
La final, diferența ar putea fi făcută de un detaliu, o eroare, o intervenție decisivă sau o clipă de geniu. Iar când pe teren se întâlnesc campioana mondială și una dintre cele mai talentate generații ale Angliei, nimic nu poate fi considerat „floare la ureche”.
https://www.bbc.co.uk/sport/football/videos/c4gyne51006o
