1 octombrie este una dintre acele zile în care calendarul sportului aduce împreună povești care nu seamănă deloc între ele. O româncă ajunsă să cucerească New York-ul în alergare, un fotbalist pe care memoria colectivă l-a condamnat prea ușor la un singur penalty și unul dintre cei mai mari jucători africani din istorie. Anuța Cătună împlinește 58 de ani, Daniel Timofte 59, iar George Weah ajunge la 60. Trei aniversări și trei motive pentru a vorbi despre sport, nu despre zgomotul din jurul lui.
Anuța Cătună, românca ce a cucerit New York-ul
Născută la 1 octombrie 1968, la Lunca Ilvei, Anuța Cătună aparține unei generații extraordinare a atletismului românesc, chiar dacă numele său nu mai este astăzi rostit atât de des pe cât ar merita.
În 1995, la Campionatele Mondiale de la Göteborg, românca a alergat maratonul în 2h 26min 25sec și a câștigat medalia de argint mondială. World Athletics confirmă atât data nașterii, cât și performanța: doar portugheza Manuela Machado a terminat atunci înaintea ei.
Un an mai târziu a venit însă cursa care avea să-i fixeze definitiv numele în istoria atletismului, Maratonul de la New York. Pe 3 noiembrie 1996, Anuța Cătună a trecut prima linia de sosire în celebra cursă americană. Performanța a fost suficient de importantă încât, a doua zi, primarul New York-ului să-i ofere simbolic Cheia Orașului, alături de câștigătorul întrecerii masculine, italianul Giacomo Leone. Cătună a reprezentat România și la două ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice, Atlanta 1996 și Sydney 2000.
Astăzi împlinește 58 de ani. Iar într-o perioadă în care alergarea a devenit pentru milioane de oameni un mod de viață, merită amintit că România a avut o femeie capabilă să câștige unul dintre cele mai cunoscute maratoane ale planetei.
Daniel Timofte. O carieră nu încape într-un penalty
Tot pe 1 octombrie, dar în 1967, s-a născut Daniel Timofte. Astăzi împlinește 59 de ani. Pentru o parte dintre microbiști, numele său declanșează aproape automat aceeași imagine: România – Irlanda, optimile Campionatului Mondial din 1990, loviturile de departajare și intervenția lui Packie Bonner. Timofte a ratat penaltyul care a încheiat aventura României la acel Mondial. Numai că fotbalul poate fi nedrept atunci când comprimă ani întregi într-o secundă.
Timofte făcea parte dintr-o echipă Dinamo excepțională. În sezonul 1989–1990, formația bucureșteană a realizat eventul campionat-Cupa României și a ajuns până în semifinalele Cupei Cupelor. Iar la Mondialul din Italia, Daniel Timofte era unul dintre cei 22 de fotbaliști aleși de Emerich Jenei pentru revenirea României la un turneu final mondial după două decenii de absență. Documentele lotului FIFA din 1990 îl consemnează cu numărul 16, jucător al lui Dinamo și născut la 1 octombrie 1967. A jucat de 22 de ori pentru echipa națională și a înscris două goluri. Dar memoria populară a păstrat, nedrept de simplu, penaltyul. Poate tocmai aici se află povestea care merită spusă la 59 de ani de la nașterea lui Daniel Timofte: un fotbalist nu poate fi redus la o ratare, indiferent cât de dureroasă a fost aceasta.
George Weah, de pe terenurile Liberiei la Balonul de Aur
Iar dacă ieșim pentru câteva clipe din sportul românesc, 1 octombrie oferă o aniversare imposibil de ignorat. George Weah împlinește 60 de ani.
Născut la Monrovia la 1 octombrie 1966, Weah a parcurs unul dintre cele mai spectaculoase trasee din istoria fotbalului. A ajuns în Europa la AS Monaco, apoi a jucat pentru Paris Saint-Germain, AC Milan, Chelsea, Manchester City și Marseille. A câștigat titlul Franței cu PSG, două campionate ale Italiei cu Milan și Cupa Angliei cu Chelsea. Dar anul care i-a schimbat definitiv statutul a fost 1995.
George Weah a câștigat atunci Balonul de Aur, devenind primul fotbalist reprezentând o țară africană care primea prestigiosul trofeu. În același an a fost desemnat și FIFA World Player of the Year. Și povestea sa nu s-a terminat odată cu fotbalul. Weah a intrat în politică și a ajuns până la cea mai înaltă funcție a țării sale, conducând Liberia ca președinte între 2018 și 2024. De la fotbalul african la Monaco, de la San Siro și Balonul de Aur până la palatul prezidențial din Monrovia – puține cariere sportive au avut un asemenea traseu.
Anuța Cătună, Daniel Timofte și George Weah. 58, 59 și 60 de ani. Trei destine complet diferite, unite de aceeași dată. O campioană care a făcut ca drapelul României să ajungă primul la capătul celor 42,195 kilometri ai New York-ului, un fotbalist care merită să fie ținut minte pentru mult mai mult decât un penalty și un copil al Liberiei care a ajuns cel mai bun fotbalist al lumii.
Pentru asemenea povești există rubrica noastră. Mai puțină bârfă. Mai multe povești despre sport.
