Pe 15 octombrie, sportul românesc își amintește de Angelica Rozeanu, o campioană care a transformat suferința în performanță și a dominat tenisul de masă mondial. Este și ziua de naștere a atletei Daniela Stanciu și a handbalistei Patricia Vizitiu, în timp ce de la dispariția pionierului maratonului românesc, Vintilă Cristescu, se împlinesc 55 de ani. Dincolo de granițe, Didier Deschamps împlinește 58 de ani, după o carieră în care a cucerit lumea atât ca jucător, cât și ca antrenor.
Angelica Rozeanu. Campioana căreia i-au luat dreptul de a juca, dar nu și talentul
Există campioni care înving adversari. Și există campioni care, înainte de a câștiga trofee, trebuie să învingă nedreptatea unei epoci. Angelica Rozeanu a făcut parte din a doua categorie.
Născută la București, pe 15 octombrie 1921, într-o familie evreiască, Angelica avea să devină una dintre cele mai mari sportive din istoria tenisului de masă. Dar drumul spre glorie i-a fost întrerupt brutal de legislația antisemită din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În anii în care ar fi trebuit să își dezvolte talentul, i-a fost interzis accesul la competiții. Pentru aproximativ cinci ani, cariera ei a fost suspendată nu de o accidentare, nu de lipsa rezultatelor, ci de discriminare. Ar fi putut renunța. Ar fi putut accepta că sportul îi fusese luat pentru totdeauna. Nu a făcut-o.
După război, a revenit la masa de joc și a început una dintre cele mai impresionante perioade de dominație din istoria sportului mondial. În 1950, la Budapesta, a câștigat primul titlu mondial la simplu. Au urmat alte cinci, consecutive, până în 1955.
Șase titluri mondiale la simplu, în șase ediții consecutive. Un record care nu a fost egalat.
În total, Angelica Rozeanu a cucerit 17 titluri mondiale, la simplu, dublu și echipe, devenind un simbol al tenisului de masă internațional. Performanța este cu atât mai impresionantă cu cât a fost realizată după o întrerupere forțată a carierei, într-o perioadă în care fiecare an pierdut putea însemna sfârșitul visului sportiv. În 1960 a emigrat în Israel, unde și-a continuat legătura cu tenisul de masă. A murit în 2006, la Haifa.
La 105 ani de la naștere și 20 de ani de la dispariție, Angelica Rozeanu rămâne mai mult decât o colecție extraordinară de trofee. Este dovada că un regim poate interzice unui om să intre într-o sală de sport, dar nu îi poate anula valoarea. Și că uneori cea mai importantă victorie vine înaintea primei finale câștigate: în ziua în care găsești puterea să începi din nou.
Daniela Stanciu. Performanța construită centimetru cu centimetru
Născută pe 15 octombrie 1987, la Buftea, Daniela Stanciu împlinește 39 de ani și reprezintă una dintre figurile importante ale atletismului românesc contemporan. Specialistă în săritura în înălțime, a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Tokyo și Paris, iar în 2023 a obținut locul secund în competiția pe echipe a Jocurilor Europene, contribuind la rezultatul României.
Cu un record personal de 1,96 metri în aer liber, Daniela și-a construit cariera într-o disciplină în care diferența dintre succes și eșec se măsoară uneori în doar un centimetru. Povestea ei este despre perseverență, despre anii de pregătire care nu se văd la televizor și despre ambiția de a reprezenta România într-un sport care le-a oferit lumii pe Iolanda Balaș și Oana Pantelimon.
Patricia Vizitiu. Bronzul mondial și generația care a readus România pe podium
Tot pe 15 octombrie, Patricia Vizitiu împlinește 38 de ani. Născută la Petroșani, handbalista a făcut parte din naționala României care a cucerit bronzul la Campionatul Mondial din 2015, după victoria categorică împotriva Poloniei, scor 31-22.
A evoluat la Oltchim Râmnicu Vâlcea, cu care a disputat finala Ligii Campionilor din 2010, și a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Rio, în 2016. Pentru Patricia Vizitiu, handbalul a însemnat confruntări la cel mai înalt nivel, dar și apartenența la o generație care a demonstrat că România poate reveni între marile puteri ale lumii. Medalia din Danemarca rămâne una dintre cele mai frumoase amintiri ale handbalului feminin românesc din ultimele decenii.
Vintilă Cristescu. Omul care a câștigat primul maraton al României
Pe 15 octombrie 1971 se stingea din viață Vintilă Cristescu, unul dintre pionierii sportului românesc. Se împlinesc 55 de ani de la dispariția sa. Născut în 1896, la Brașov, Cristescu a câștigat în 1921 primul maraton organizat în România, într-o perioadă în care atletismul abia începea să își construiască structurile competiționale.
A devenit de mai multe ori campion național și a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, în 1928. Povestea sa nu se oprește la atletism. A contribuit și la înființarea clubului Colțea Brașov, viitor campion național la fotbal.
Într-o epocă fără echipamente sofisticate, sponsori sau infrastructura de astăzi, oameni precum Vintilă Cristescu au pus bazele sportului de performanță din România. Merită amintiți nu doar pentru ceea ce au câștigat, ci și pentru ceea ce au construit.
Didier Deschamps. De două ori pe acoperișul lumii
Dincolo de România, 15 octombrie marchează aniversarea de 58 de ani a lui Didier Deschamps, unul dintre cele mai importante personaje ale fotbalului francez. În 1998, purta banderola de căpitan a Franței care cucerea primul său titlu mondial. Douăzeci de ani mai târziu, în Rusia, ridica din nou trofeul, de această dată ca selecționer.
A intrat astfel într-un club extrem de select, alături de Mario Zagallo și Franz Beckenbauer, singurii care reușiseră anterior să câștige Cupa Mondială atât ca jucători, cât și ca antrenori. Nu a fost întotdeauna cel mai spectaculos fotbalist, dar a înțeles poate mai bine decât mulți alții ce înseamnă să construiești o echipă câștigătoare. Povestea sa demonstrează că marile victorii nu sunt întotdeauna opera celor care strălucesc cel mai puternic, ci și a celor care știu să îi facă pe ceilalți să strălucească împreună.
Cinci destine, cinci moduri diferite de a înțelege performanța. Angelica Rozeanu a învins discriminarea și a cucerit lumea, Daniela Stanciu și Patricia Vizitiu au dus mai departe ambiția sportului românesc, Vintilă Cristescu a deschis drumuri pe care alții aveau să alerge, iar Didier Deschamps a demonstrat că spiritul de campion poate traversa generațiile.
Pentru că sportul nu înseamnă doar rezultate. Înseamnă oamenii și poveștile care rămân după ce competițiile s-au încheiat.
Mai puțină bârfă. Mai multe povești despre sport.
