Pentru prima dată de la escaladarea crizei care îl înconjoară pe Gianni Infantino, Răzvan Burleanu a vorbit public și fără echivoc despre viitorul președintelui FIFA. Șeful FRF nu s-a limitat la criticarea ultimelor decizii venite de la Zürich, ci a mers mult mai departe: România nu îl va susține pe Infantino pentru un nou mandat. Dincolo de poziția instituțională, discursul a avut și o evidentă componentă personală. Burleanu a fost unul dintre oamenii care au crezut în proiectul Infantino în 2016. Zece ani mai târziu, spune că nu mai recunoaște în actualul lider FIFA omul pe care îl considera cândva apropiat.
Este probabil cea mai tranșantă poziție exprimată până acum de Federația Română de Fotbal în scandalul care zguduie conducerea fotbalului mondial.
În conferința de presă susținută miercuri, Răzvan Burleanu a ales să vorbească pe larg despre situația FIFA. Și a făcut-o construindu-și argumentația cronologic, de la susținerea acordată lui Gianni Infantino în 2016 până la ruptura aproape totală de astăzi. Mesajul central nu lasă prea mult loc interpretărilor: dacă Infantino va candida pentru un nou mandat la alegerile din martie 2027, FRF nu îl va vota.
De la susținător la adversar
Poziția este cu atât mai interesantă cu cât Burleanu nu încearcă să ascundă faptul că, în urmă cu un deceniu, se afla de partea lui Infantino. În 2015, FRF fusese printre primele federații din Europa Centrală și de Est care anunțaseră public că nu îl vor mai susține pe Sepp Blatter. Un an mai târziu, Burleanu devenea unul dintre susținătorii candidaturii lui Infantino.
„Împărtășeam atunci aceleași principii, aceleași valori, aveam o viziune comună față de fotbal”, a explicat președintele FRF.
Numai că relația s-a deteriorat treptat. Burleanu a amintit opoziția FRF din 2018 față de proiectul care presupunea implicarea fondului SoftBank, apoi disputa din jurul ideii organizării Cupei Mondiale o dată la doi ani. Acum, controversa privind atragerea investitorilor privați în structurile comerciale ale FIFA pare să fi reprezentat punctul dincolo de care Federația Română nu mai este dispusă să meargă.
„Ne-am pierdut total încrederea în Gianni Infantino”
În urmă cu două luni, potrivit lui Burleanu, FRF a refuzat să ofere o scrisoare de susținere pentru candidatura lui Infantino la alegerile din 2027. La acel moment, România se afla într-un grup restrâns. Între timp, susține președintele FRF, alte federații au început să-și retragă sprijinul.
„În momentul de față putem spune la fel de categoric ca până acum că ne-am pierdut total încrederea în Gianni Infantino. Acest lucru înseamnă pur și simplu că nu îl vom vota dacă nu se va retrage și va candida pentru un nou mandat în martie 2027.”
Burleanu invocă inclusiv lipsa unor explicații directe din partea conducerii FIFA. Deși face parte din Consiliul FIFA, spune că nici el, nici alți colegi din board nu au fost contactați pentru a primi garanții că proiectul contestat privind capitalul privat nu va reapărea sub o altă formă. Din perspectiva sa, problema a depășit deja granițele unei simple dispute administrative.
„Trebuie să recunoaștem că fotbalul internațional trece printr-o criză fără precedent din cauza problemelor de bună guvernanță pe care le avem la cel mai înalt nivel în ceea ce înseamnă FIFA.”
Dincolo de instituții, ruptura este și personală
Aici discursul lui Burleanu a căpătat o altă nuanță. Nu mai vorbește doar președintele unei federații care contestă o politică FIFA. Vorbește și omul care spune că a crezut în Infantino și în promisiunea sa de reformare a fotbalului mondial.
„Pentru mine, dezamăgirea este chiar mai puternică, fiindcă am crezut în el, în toate principiile și valorile care au stat la baza relației noastre. Am avut chiar aspirații comune și am sperat că va fi un agent al schimbării.”
Apoi vine poate cea mai puternică frază a întregii intervenții: „Deși îl cunosc foarte bine pe Infantino, nu am crezut că va ajunge atât de departe.”
Este o delimitare politică, dar formulată cu dezamăgirea celui care spune, în esență, că proiectul în care a investit încredere în 2016 s-a îndepărtat fundamental de punctul său de plecare.
Ceferin, omul indicat de Burleanu. Dar există un paradox
Când discuția a ajuns inevitabil la alternativa pentru conducerea FIFA, Burleanu a rostit un nume greu: Aleksander Ceferin.
„Consider că Aleksander Ceferin are cea mai înaltă legitimitate și reputație de a conduce FIFA.”
Argumentele sale țin de forța UEFA, de veniturile generate de piața europeană, de performanțele reprezentativelor europene și, mai ales, de capacitatea actualului președinte UEFA de a crea unitate în interiorul confederației. Există însă o nuanță esențială: Burleanu admite că tocmai Ceferin consideră că o eventuală candidatură personală ar putea compromite ideea unei reforme autentice. Cu alte cuvinte, omul pe care președintele FRF îl consideră cel mai calificat pentru funcție ar putea decide să nu o urmărească. Pentru Burleanu, însă, numele viitorului candidat pare secundar față de principiul pe care îl revendică acum: FIFA trebuie să-și schimbe liderul, dar și modul de funcționare.
România își alege tabăra înaintea lui 2027
Discursul de miercuri schimbă poziționarea publică a FRF în perspectiva alegerilor FIFA din martie 2027. Nu mai vorbim despre rezerve, avertismente sau diferențe de opinie. Burleanu spune explicit că Infantino și-a pierdut încrederea Federației Române și consideră că actualul președinte pierde simultan sprijin politic și susținere în interiorul comunității fotbalistice – de la federații și confederații până la jucători, cluburi, ligi, suporteri și mass-media. Iar finalul intervenției sale poate fi citit aproape ca o declarație de poziționare înaintea unei confruntări care se anunță mult mai ample:
„Noi vrem să fim de partea bună a istoriei.”
Pentru fotbalul românesc, acesta este poate cel mai important element al primei ieșiri publice a lui Răzvan Burleanu pe subiect. În 2016, România a pariat pe Infantino ca pe omul schimbării. În 2026, același Răzvan Burleanu spune că proiectul și-a pierdut direcția, iar încrederea s-a consumat.
Zece ani mai târziu, FRF nu mai discută despre cum poate fi reparat mandatul lui Gianni Infantino. Discută despre ce ar trebui să vină după el.
