Gheorghe Hagi a trasat primele repere înaintea debutului oficial pe banca naționalei României. Cu patru meciuri într-un interval de numai 11 zile și adversari de calibru în față, selecționerul refuză discursul despre reconstrucție. Mesajul său este mult mai simplu: România are jucători, trebuie să aibă curaj și, mai ales, trebuie să intre pe teren convinsă că poate câștiga.
Cu nouă zile înaintea deplasării de la Stockholm, Gheorghe Hagi a apărut în fața presei pentru una dintre ultimele conferințe înaintea debutului său oficial ca selecționer. Nu a promis revoluții și nici nu a încercat să prezinte actualul moment drept începutul unei reconstrucții. Din aproape fiecare răspuns s-a desprins, în schimb, aceeași idee: Hagi vrea să schimbe în primul rând mentalitatea naționalei.
„Eu nu fac reconstrucții. Nu am pomenit de asta. S-au făcut lucruri bune înaintea mea. Încercăm doar să schimbăm ceva, cât putem. Vrem să avem succes. Nu vrem să reconstruim sau să construim ceva. Doar o mentalitate. Dar asta se face în timp”, a explicat selecționerul. Este, probabil, declarația care definește cel mai bine filosofia cu care începe mandatul său oficial.
Patru meciuri, 11 zile și aproape două echipe
România intră într-o perioadă neobișnuit de comprimată. Va disputa patru partide de Liga Națiunilor în numai 11 zile:
| Data | Meci | Ora României | Stadion |
|---|---|---|---|
| 25 septembrie | Suedia – România | 21:45 | Strawberry Arena, Solna |
| 28 septembrie | România – Bosnia | 21:45 | Arena Națională, fără spectatori |
| 2 octombrie | Polonia – România | 21:45 | Stadion Narodowy, Varșovia |
| 5 octombrie | România – Suedia | 21:45 | Arena Națională |
Hagi nu privește însă densitatea programului doar ca pe o problemă. Perioada lungă petrecută împreună îi oferă posibilitatea să lucreze mai mult cu jucătorii și, în același timp, îl obligă să folosească aproape întregul lot. Selecționerul a avertizat chiar că România poate arăta foarte diferit de la un meci la altul.
„Puteți să vă așteptați ca la un meci să fie o echipă, iar la altul să fie altă echipă. În deplasare poate juca o echipă, apoi acasă să fie pe bancă.”
Nu este, așadar, exclus să vedem o rotație consistentă. Hagi spune că are suficientă încredere în grup pentru a nu construi o echipă dependentă de 11-13 jucători.
Lotul este decis în proporție de 95%
Marea necunoscută rămâne lista finală, care va fi anunțată vineri. În realitate, foarte puține locuri mai sunt de discutat. Hagi spune că 95% din lot este deja stabilit, iar unul dintre criteriile care vor cântări cel mai mult este experiența internațională.
„Vor fi mulți jucători cu experiență foarte mare la nivel internațional. E primul criteriu. După aceea vom vedea. Indiferent dacă unul a jucat mai mult sau mai puțin. Eu așa văd lucrurile la națională.”
Este o precizare importantă și poate explica unele dintre alegerile care vor apărea pe lista definitivă. Selecționerul nu intenționează să judece exclusiv după minutele jucate în ultimele săptămâni la club. În același timp, ușa rămâne deschisă inclusiv pentru fotbaliști din loturile U21, U19 sau U17, dacă evoluțiile lor îl vor convinge.
Drăguș rămâne în calcule. Hagi discută cu Rațiu
Denis Drăguș este unul dintre numele despre care selecționerul a vorbit explicit. Situația sa de la club nu pare să-i fi diminuat statutul în ochii lui Hagi.
„Denis Drăguș face parte dintre jucătorii cu experiență la nivel internațional. Cred că poate ajuta echipa națională în diferite momente. Nu contează cum începi, ci cum termini.”
Mesajul este relevant și pentru felul în care Hagi pare să privească lotul: un internațional nu trebuie neapărat să fie titular pentru a conta. Uneori, 15 sau 20 de minute pot schimba un meci. Selecționerul a confirmat și că discută cu Andrei Rațiu, după transferul ratat al fundașului, dar nu vede situația drept una care să-l destabilizeze: „La experiența lui, știe să gestioneze. Eu zic că e OK. A jucat bine meciul următor.”
Despre Octavian Popescu, Hagi a ales un ton prudent: „E unul dintre jucătorii care a avut un potențial enorm. Mai departe, dacă l-a fructificat sau nu, nu sunt eu în măsură să spun asta.”
Iar Ianis Hagi este evaluat, potrivit selecționerului, după aceleași criterii aplicate întregului grup: experiența acumulată la nivel internațional și capacitatea de a ajuta naționala în această campanie.
Hagi respinge discursul că România „nu mai are jucători”
Poate cea mai apăsată parte a conferinței nu a vizat însă un anumit fotbalist. Hagi a contestat discursul pe care spune că l-a auzit în ultimele luni în jurul echipei naționale: ideea că România nu mai produce suficientă valoare și că selecționerul nu ar avea de unde alege.
„Am văzut la televizor că se spune că nu mai avem jucători, că nu mai suntem buni. Eu vin și spun că avem jucători și că se poate.”
Nu este o negare a problemelor. Hagi admite că există lipsuri și recunoaște valoarea adversarilor. Dar încearcă să traseze o linie între realism și resemnare. „Nu suntem cei mai buni, dar putem să devenim.”
În fond, aici se află probabil cea mai importantă provocare a începutului său de mandat. Suedia, Polonia și Bosnia nu sunt adversari în fața cărora România își poate permite superficialitate. Hagi știe acest lucru și a repetat că echipa trebuie să fie foarte bună în ambele faze ale jocului. În același timp, nu vrea ca respectul pentru adversar să se transforme într-un complex de inferioritate.
Fără public cu Bosnia, dar fără schimbarea obiectivului
Prima partidă de acasă, împotriva Bosniei, se va disputa fără spectatori pe Arena Națională. Hagi recunoaște că absența publicului reprezintă un dezavantaj, dar refuză să transforme situația într-o scuză.
„Era bine să fie acolo. E clar că ne vor lipsi, dar trebuie să ne adaptăm.”
De altfel, cuvântul „adaptare” va conta enorm în această fereastră internațională. România va trece în câteva zile de la Stockholm la București, apoi la Varșovia și din nou la București. Recuperarea, rotația și gestionarea lotului vor deveni aproape la fel de importante precum pregătirea tactică.
De la Generația de Aur, Hagi vrea să recupereze mentalitatea
Există însă o idee la care Hagi revine indiferent de întrebare: România trebuie să intre pe teren pentru a câștiga. Nu este o promisiune că va câștiga fiecare partidă și nici selecționerul nu ignoră posibilitatea înfrângerii. Este mai degrabă standardul mental pe care încearcă să-l introducă.
„Există și înfrângerea, dar trebuie să învățăm și să mergem înainte.”
Iar când explică ce fel de echipă și-ar dori, Hagi se întoarce inevitabil la perioada pe care o cunoaște cel mai bine.
„Vreau să avem o mentalitate cum avea generația mea. Vreau să câștig, îmi place să câștig. Îmi place să o spun. Pornesc cu acest gând.”
Este o diferență importantă între ambiție și garanție. România nu devine favorită doar pentru că își propune să joace ofensiv și să controleze adversarul. Hagi însuși vorbește despre un proces care necesită timp. Dar, înaintea primului examen oficial, selecționerul a ales foarte clar punctul de plecare.
Nu promite o nouă Românie peste noapte. Nu vorbește despre demolare și reconstrucție. Spune că baza există. Ceea ce vrea să schimbe este convingerea cu care România intră pe teren. Iar primul test pentru această idee vine pe 25 septembrie, la Solna, împotriva Suediei.