Fotbal International
Cinci concluzii după telenovela Julián Álvarez – Barcelona: un transfer ratat care a scos la suprafață un război rece în fotbalul spaniol
De aproape două luni, Julián Álvarez și FC Barcelona se află în centrul uneia dintre cele mai tensionate povești ale mercato-ului european. Informații scurse în presă, acuzații publice, investigații federale, războaie pe rețelele sociale și declarații tot mai dure au transformat un posibil transfer într-o adevărată telenovelă de vară. Iar după tot acest zgomot, Álvarez este încă jucătorul lui Atlético Madrid.
Povestea a arătat însă multe despre relația dintre cele două cluburi, despre dorințele atacantului argentinian și despre politica tot mai complicată din fotbalul spaniol.
1. Relația Atlético – Barcelona este aproape inexistentă
Tensiunile nu au început cu Julián Álvarez. În urmă cu nouă ani, Atlético a reclamat Barcelona la FIFA pentru o presupusă abordare neautorizată în cazul lui Antoine Griezmann. Francezul a ajuns ulterior în Catalunya, iar relațiile dintre cluburi au rămas reci chiar și după revenirea lui la Madrid.
Cazul Álvarez a redeschis toate aceste răni. Atlético a acuzat din nou Barcelona că a discutat cu un jucător aflat sub contract, în condițiile în care argentinianul are înțelegere valabilă până în 2030. Clubul madrilen a sesizat FIFA și Federația Spaniolă, iar o anchetă disciplinară este în desfășurare. Directorul general Miguel Ángel Gil Marín a criticat public comportamentul Barcelonei, considerând că formația catalană tratează Atlético ca pe un club inferior, care poate fi presat să cedeze. Inclusiv conturile oficiale ale lui Atlético au alimentat disputa, cu postări ironice și montaje la adresa Barcelonei.
2. Álvarez nu a încercat să forțeze plecarea
Dacă privim situația lui Julián și cea a lui Alexander Isak la Newcastle, vedem două situații similare in media și complet diferite ca abordare de către autori. Isak a ales anul trecut confruntarea directă: declarații publice, refuzul antrenamentelor, presiune constantă asupra clubului. În cele din urmă, Newcastle a cedat și l-a lăsat să plece la Liverpool.
Álvarez a procedat complet diferit. În timpul Cupei Mondiale a recunoscut că un transfer i-ar împlini un vis și că plecarea ar putea fi cea mai bună soluție pentru toate părțile. Agenții săi au cerut și o întâlnire cu oficialii lui Atlético.
După refuzul clubului, însă, argentinianul a păstrat tăcerea. N-a lipsit de la antrenamente, n-a lansat atacuri publice și nu a încercat să forțeze mâna conducerii, chiar dacă o parte dintre suporteri au început să-l huiduie, iar prin Madrid au apărut mesaje prin care i se cere plecarea.
3. Gil Marín rămâne principalul obstacol
Surse apropiate jucătorului au susținut pe parcursul verii că ar fi existat o înțelegere verbală între Álvarez și conducerea lui Atlético: dacă atacantul va dori să plece, clubul îi va permite. Dacă această promisiune a existat într-adevăr, poziția actuală a clubului este total diferită. Au fost respinse, potrivit relatărilor, oferte de 115, 140 și chiar 175 de milioane de dolari.
Gil Marín continuă să invoce clauza de reziliere a lui Álvarez, estimată la aproximativ 580 de milioane de dolari, o sumă evident prohibitivă și mult peste recordul mondial stabilit prin transferul lui Neymar la PSG. Atât timp cât poziția conducerii nu se schimbă, transferul la Barcelona pare aproape imposibil. Există însă indicii că atmosfera internă începe să se modifice. Președintele Enrique Cerezo, Diego Simeone și directorul sportiv Mateu Alemany au susținut public că Álvarez va rămâne, dar presiunea din jurul cazului crește, inclusiv în rândul fanilor.
4. Julián pare să vrea doar Barcelona
Un episod cu Arsenal a clarificat foarte mult intențiile atacantului. Atlético părea dispusă să discute o plecare către alte cluburi importante, între care Real Madrid, PSG și Arsenal. Mikel Arteta ar fi vorbit chiar direct cu Álvarez, iar madrilenii erau pregătiți să analizeze o ofertă din Premier League.
Argentinianul a refuzat însă această variantă. Mesajul pare clar: dacă pleacă de la Atlético, destinația dorită este Barcelona. Pentru Álvarez, există și o dimensiune sentimentală. Crescut admirându-l pe Lionel Messi, atacantul visează să-i urmeze într-un fel drumul și să îmbrace tricoul Barcelonei. Tocmai această preferință exclusivă complică și mai mult negocierile.
5. Cazul poate afecta atractivitatea lui Atlético pe piața transferurilor
Situația are și o doză de ironie. Cele două titluri câștigate de Atlético în acest secol, în 2013/14 și 2020/21, au fost facilitate inclusiv de jucători veniți de la Barcelona: David Villa și Luis Suárez. De aceea, refuzul categoric de a negocia acum cu clubul catalan poate lăsa impresia unei ostilități într-un singur sens.
Mai există și problema imaginii. La meciul cu Villarreal, Álvarez a fost huiduit puternic pe Metropolitano. O parte dintre suporteri i-au adresat injurii și l-au fluierat la aproape fiecare atingere. La final, atacantul nici nu a mai rămas să salute tribunele alături de colegi. A fost, poate, prima sa reacție publică mai fermă din această vară. Iar asemenea imagini sunt văzute și de alți jucători.
Dacă un fotbalist cu ambiția de a ajunge cândva la Barcelona constată că plecarea de la Atlético poate deveni aproape imposibilă, clubul madrilen riscă să fie privit cu mai multă prudență de viitoarele ținte de mercato. Fereastra de transferuri mai are încă aproximativ o săptămână. Álvarez poate rămâne. Poate, în cele din urmă, să plece. Dar indiferent de deznodământ, vara aceasta a deteriorat relațiile dintre toate părțile implicate.