„Misano, semnat #93: victoria care a stins fluierăturile și a reaprins teama de Márquez”

Marc Márquez s-a dezlănțuit la Misano și a sfârșit în pietriș în sprint, spre deliciul crud al fanilor lui Valentino Rossi. Dar duminică, într-o bătălie grea cu Marco Bezzecchi, spaniolul a livrat cel mai bun tip de răzbunare: victoria muncită pe circuit.

Triumful lui Álex Márquez la Marele Premiu al Catalunyei a făcut ca etapa din San Marino să nu devină un „decider” pentru titlu. Probabil, a fost mai bine așa. În primul rând—cu tot respectul pentru Marc—să închei un campionat devenit demult o formalitate la mijloc de septembrie nu e ideal pentru interesul până în noiembrie. În al doilea rând, testul post-cursă programat la 9 dimineața ar fi turnat apă rece peste orice petrecere a lui Marc și a lui Ducati. E destul de rău că și finala de la Valencia e urmată de test, dar măcar acela e marți, mai ai timp de „recoverare”.

Mai ales însă, câștigarea celui de-al șaptelea titlu la clasa regină—egalând recordul lui Rossi—chiar în „ograda” legendei italiene ar fi declanșat o furtună mediatică și de galerie care ar fi acoperit orice altceva. Chiar și ca pilot oficial Ducati, Márquez nu e adorat în acea parte a Italiei. Sângele rău care încă mocnește la un deceniu de la episodul celebru a fracturat baza de fani.

Asta s-a văzut sâmbătă: Márquez a căzut din frunte în sprint, imediat după ce îl trecuse pe Bezzecchi, iar camerele au surprins câțiva fani cu șepci VR46 jubilând și arătând degete mijlocii. Pe un circuit care poartă numele unui pilot pierdut într-un accident MotoGP, auto-conștientizarea a lipsit complet. Au apărut apoi imagini cu Rossi și anturajul său bucurându-se când au văzut căderea lui Márquez. Eleganța a părăsit Misano sâmbătă.

Întrebat din nou și din nou, Marc a făcut ce face mereu: a dat din umeri. Și apoi a făcut și al doilea lucru pe care îl face în astfel de situații: a ieșit duminică și le-a oferit un motiv real de supărare. S-a întâmplat și la Mugello: după fluierături la sprint, singurul cu adevărat iritat a fost Davide Tardozzi, al cărui „one of us” a ajuns pe tricouri. Iar duminică, Marc a câștigat cursa mare. La Misano a repetat scenariul—dar de data asta a trebuit să se întrebuințeze serios. Bezzecchi (Aprilia) l-a forțat în prima jumătate, apoi l-a împins până la steag pentru a 11-a victorie de duminică a sezonului.

Pe podium, Marc și-a fluturat combinezonul în față în omagiu lui Lionel Messi—gestul celebru din 2017 pe Bernabéu după golul 500. Mesajul argentinianului atunci: „vorbesc pe teren”. La Misano, Márquez a vorbit pe pistă.

Cum a câștigat Márquez „cea mai grea cursă” din 2025 în fața lui Bezzecchi

L-a iritat cu adevărat ideea, venită înainte de San Marino, că și-ar fi „amânat” deliberat primul meci de titlu ca să nu câștige „pe teren ostil”. Căderea de sâmbătă la T15 a spulberat teoria managementului de scenă: a forțat prea mult, cu temperatura față încă ridicată după tururile în spatele lui Bezzecchi. Nu trebuia să câștige sprintul, dar nici nu trebuia să riște un zero—sau o accidentare. Pentru Márquez însă, menținerea mentalității „full throttle” e antidotul împotriva greșelilor în serie.

A fost primul „DNF” din orice format de la Austin (cădere din fruntea GP-ului) și primul abandon în cursă de la Jerez. Duminică, schimbarea radicală a abordării nu l-ar fi dus la victorie. De pe 4 pe grilă a ajuns rapid pe 2, în timp ce Bezzecchi prelua din nou conducerea.

Diferențele pe tur au fost minime: italianul a fost cu ~0,4s mai rapid pe turul 3 ca să testeze reacția; Marc a răspuns, elastic, cu ecart maxim 0,550s. La începutul turului 12, când Márquez a trecut în frunte, îi despărțeau 0,166s. Mutarea plutea în aer, dar Bezzecchi a făcut cadoul: a ieșit larg la T8, spaniolul a trecut. Pe soft în sprint, Marco se simțise mai sigur la frânare; pe medium, în GP, limita a fost mai greu de „citit”. A simțit un „mişcare ciudată”, a evitat blocarea față și a eliberat maneta—loc suficient pentru #93.

Marc a smuls cam o jumătate de secundă, dar Bezzecchi a revenit imediat la ritm. A urmat o secvență în 1:32, trei tururi la rând peste verde și un avertisment pentru depășirea limitelor. Vântul își schimbase direcția pe T8, T11–12, ceea ce a mutat punctele de frânare; Márquez a încetinit, a recalibrat, apoi a atacat iar. A coborât iar în 1:31 pe turul 18 și și-a dat cel mai bun tur pe 25. Rezervorul era golit—și Bezzecchi îl obliga. Ca la Assen: „nose-to-tail”, pe muchie, fără să se gândească nimeni la calcule de titlu.

„A fost una dintre cele mai grele victorii, alături de Assen, când Marco m-a împins la limită. Pulsul a fost foarte sus pe final. Nu mă gândeam la campionat—și nici el. Ne gândeam la cursă”, a spus Marc.

Bezzecchi & Aprilia, amenințarea care crește pentru Ducati

Márquez l-a lăudat pe Bezzecchi pentru replica din final—chiar dacă n-a fost destul. Italianul a admis că „de la mijloc spre final am suferit mai mult cu motocicleta noastră”, ceea ce pune și mai bine în lumină ritmul său. Amândoi au primit avertismente de „track limits”, iar în ultimele tururi a fost clar: un GP decis de o greșeală, nu de o depășire.

Totuși, Aprilia i-a dat lui Bezzecchi pachetul pentru pole, sprint win și aproape încă un succes duminica. Cu KTM în regres pe podiumuri și restul „armadei” Ducati (în afară de Álex) fără replică, Aprilia & Marco au rămas provocarea constantă pentru #93. Titlul rămâne în familia Márquez, iar Marc, la 32 de ani, e favorit să-și adauge al șaptelea trofeu la Motegi: trebuie doar să-l depășească pe fratele Álex cu trei puncte pe weekend.

Dar Aprilia are toate argumentele să strice petrecerea. RS-GP a mers bine la Red Bull Ring și Balaton Park, iar Bezzecchi crește de la cursă la cursă. Nu mai pot schimba destinul acestui campionat—dar Misano a arătat că îi pot da lui Ducati teme serioase pentru iarnă.