Într-o lume în care Dakarul a devenit mai mult un spectacol global decât un ritual al aventurii pure, Mani Gyenes rămâne un personaj autentic. La a 12-a participare și cu al 10-lea finiș reușit, sătmăreanul a dovedit încă o dată că Dakarul nu se câștigă doar cu motoare și cai putere, ci și cu o doză sănătoasă de încăpățânare, ingeniozitate și, uneori, cu o încărcătură de ironie a sorții.
Cursa care părea blestemată
Dakar 2022 nu a fost blând cu Mani. Încă din primele zile, motocicleta lui a început să crape la propriu: axul care susținea bascula s-a rupt, motorul se mișca în cadru, iar fiecare kilometru devenea o loterie. Oricare alt pilot ar fi ridicat mâna și ar fi spus „gata”. Dar nu Mani. Cu o tenacitate aproape absurdă, a decis să continue: „Am vrut să termin Dakarul, chiar și așa.” Rezultatul? Aproape 7.000 km parcurși cu motocicleta improvizată, dintre care 4.000 km de probe speciale.
Probleme tehnice peste probleme
Ca și cum fisura cadrului nu era suficientă, filtrele de benzină au început să cedeze, pompa de combustibil a decis să-și ia vacanță în etapa a noua, iar viteza maximă, la un moment dat, nu a trecut de 120 km/h – un fel de plimbare duminicală în termeni Dakar. Fiecare oprire costa minute prețioase, dar obiectivul nu mai era clasamentul, ci supraviețuirea.
De la coada clasamentului la locul 40
La finalul primei etape era pe locul 83. Jumătatea cursei îl găsea pe 44, iar la final, în top 40 general Moto și pe locul 5 la Original by Motul, categoria eroilor fără asistență. Asta în condițiile în care multe nopți le-a petrecut în cort, la temperaturi de 2-3°C, cu somnul ciopârțit de reparații și improvizații.
Un parcurs de legendă
Mani Gyenes nu e doar un „survivor” al Dakarului. Este un simbol. De la debutul său în 2007, în ultima ediție africană a raliului, până la premiul „Dakar Legend” primit în 2020, românul a parcurs Dakarul pe trei continente și și-a clădit reputația de luptător fără pretenții, dar cu rezultate impresionante. Cel mai bun clasament general? Locul 14 în 2016. Dar adevărata sa victorie rămâne consecvența.
Concluzie: Mani și arta de a sfida imposibilul
Dakarul modern se reinventează cu tehnologii, PR și laboratoare „eco”. Dar în acest peisaj, Mani Gyenes rămâne unul dintre puținii piloți care amintesc de epoca romantică a raliului. Cu motocicleta sfâșiată de nisip și improvizații demne de un meșter popular, Mani arată că Dakarul nu e doar despre podiumuri. E despre a refuza să renunți, chiar și atunci când logica îți spune că ar trebui.
