Sepsi – Corvinul 2-1. Un meci de Liga 2 doar în acte, pentru că ritmul, tensiunea, atmosfera și calitatea multor momente au depășit clar nivelul obișnuit al eșalonului secund. La Sfântu Gheorghe, în fața unei tribune vii și cu aproximativ 150 de suporteri hunedoreni veniți să împingă echipa spre o promovare așteptată de 34 de ani, s-a jucat cu miză, cu nerv, cu pasiune și cu foarte mult orgoliu.
Corvinul a venit ca lider, cu aerul unei echipe aproape promovate și cu șansa de a închide socotelile chiar aici. Un punct era suficient pentru ca Hunedoara să înceapă fiesta. Dar Sepsi, echipa lui Ovidiu Burcă, avea propria rană de apărat, iar după victoria Voluntariului cu FC Bihor, covăsnenii coborâseră pe locul 3 și nu mai aveau voie să clipească.
Primele minute au fost de tatonare, cu Sepsi ușor mai prezentă, dar Corvinul a intrat rapid în meci. Neacșa și Pîrvulescu au arătat din start poftă, disponibilitate la efort și dorința clară de a închide Liga 2 fără să mai lase loc de calcule. În minutul 10, hunedorenii au apărut periculos prin incursiunea lui Pîrvulescu și șutul lui Ribeiro, care a adus primul corner.
Apoi, meciul a început să se încingă. Nu doar prin intensitatea celor două echipe, ci și printr-un arbitraj care a ținut cu tot dinadinsul să iasă în prim-plan. Marcel Bîrsan a oprit ciudat o fază a Corvinului la mijlocul terenului, apoi a acordat o lovitură liberă în preajma careului hunedorean la un contact care a surprins inclusiv tabăra gazdelor. În schimb, intrările dure asupra lui Buziuc au fost tratate cu o îngăduință greu de explicat.
Buziuc a devenit ținta favorită a fundașilor gazdă. A fost faultat repetat, uneori dur, dar a continuat să lupte, să țină de minge și să deschidă spații. În paralel, pe stânga, Pădurariu și Pîrvulescu au produs panică prin viteză, diagonale și apariții rapide între linii. Corvinul arăta ca o echipă de primul loc, curajoasă, fluidă, matură, cu personalitate.
În minutul 35, hunedorenii au fost la un pas de gol. Pîrvulescu a trimis cu capul pentru Buziuc, iar atacantul a deviat peste Ungureanu, mingea lovind bara transversală. Trei minute mai târziu, după o diagonală excelentă a lui Buziuc, Pădurariu i-a așezat mingea lui Pîrvulescu, care a trecut din nou pe lângă gol. Reușita plutea în aer.
Pe finalul primei reprize, Goodlad l-a testat pe Ungureanu, cel mai bun om al gazdelor în prima parte. Apoi a venit momentul controversat, în prelungiri, Bîrsan a acordat penalty pentru Sepsi cu foarte multă ușurință. Într-un fotbal cu standarde mai ferme, faza ar fi trecut probabil la categoria contact de joc. Sepsi a profitat, iar pauza a venit cu frustrare pentru hunedoreni și cu un galben pentru Florin Maxim, după ce antrenorul Corvinului i-a reproșat arbitrului decizia.
Repriza secundă a început pe o ploaie torențială și cu o reacție puternică a liderului. Cărăruș a pătruns periculos, Pîrvulescu a fost blocat în ultimul moment, Buziuc a tras puțin pe lângă, Albino a reluat cu capul, iar Neacșa a avut un șut blocat. Corvinul nu părea o echipă lovită, ci una iritată.
În minutul 55, Pădurariu a scos mingea pentru Pîrvulescu, iar Bîrsan a acordat penalty pentru Corvinul. O decizie la fel de discutabilă precum cea din prima repriză. Ribeiro a executat, Ungureanu a atins balonul, dar nu l-a putut opri. 1-1. La acel scor, Hunedoara putea începe să-și pregătească sărbătoarea promovării.
Doar că Sepsi nu s-a predat. Gazdele au urcat liniile, au împins jocul spre poarta lui Codruț Sandu și au arătat exact de ce merită, la rândul lor, să fie în discuția promovării directe. Au presat, au insistat, iar Sandu a avut intervenții importante la Cmiljanic și Fabio Vianna.
Corvinul a răspuns prin tranziții și prin aceeași încăpățânare ofensivă. Buziuc a făcut o fază de manual, alergând cu adversarul în spate, apoi a scos pentru Cărăruș, care a continuat spre Goodlad, însă mingea udă i-a jucat feste „panterei” hunedorenilor. A fost genul de detaliu mic care schimbă o partidă mare.
În minutul 84, presiunea gazdelor a dat roade. Oteliță a pasat excelent, Boris Cmiljanic a apărut decisiv, iar Sandu nu a mai avut ce face. 2-1 pentru Sepsi. Lovitură dură pentru Corvinul, care a încercat să mute din nou jocul în jumătatea adversă, a forțat pe final prin Hayatu și Pîrvulescu, dar nu a mai găsit egalarea.
Fiesta hunedoreană se amână. Nu se anulează. Doar se amână.
Corvinul rămâne liderul unei campanii superbe, o echipă modelată impecabil de Florin Maxim, conectată, curajoasă, spectaculoasă și, poate cel mai important, foarte curată în exprimare. Hunedorenii au arătat și la Sfântu Gheorghe de ce sunt aproape de promovare și de ce ar fi păcat să nu încheie sezonul cu trofeul în brațe.
Sepsi merită la rândul ei respect. A fost un adversar puternic, ambițios, bine pregătit și capabil să întoarcă un meci greu. Alături de Corvinul, a arătat în acest play-off un fotbal care merită Superliga.
Cât despre arbitraj, Marcel Bîrsan a avut o prestație cu prea multe umbre pentru un meci atât de frumos. A părut, pe alocuri, că trage spre gazde, apoi a compensat cu un penalty ușor pentru Corvinul. Exact genul de partidă în care arbitrul ar fi fost mai apreciat dacă ar fi fost mai discret.
Pentru că acest meci avea deja tot ce îi trebuia, avea atmosferă, miză, două echipe bune și o poveste mare. Nu mai avea nevoie și de un arbitru dornic să-și lase semnătura pe ea.
